Rezultat uluitor la un test de paternitate: doi copii gemeni aveau tați diferiți

O femeie care a cerut un test de paternitate pentru gemenii ei a primit un rezultat extrem de rar: cei doi copii aveau tați biologici diferiți. Cazul a fost identificat în Columbia, după analize repetate făcute pentru a exclude orice eroare.

Potrivit BBC, femeia s-a prezentat la Laboratorul de Genetică a Populațiilor și Identificare din cadrul Universității Naționale din Columbia, pentru stabilirea paternității celor doi băieți gemeni, care aveau atunci doi ani.

Rezultatul inițial i-a surprins pe specialiști, astfel că analizele au fost refăcute. Concluzia a rămas aceeași: gemenii proveneau de la aceeași mamă, însă fiecare fusese conceput cu un alt bărbat. Fenomenul este cunoscut drept superfecundație heteropaternă și, potrivit datelor menționate de cercetători, doar aproximativ 20 de cazuri au fost raportate la nivel mondial în literatura științifică.

Pentru stabilirea paternității, specialiștii Institutului de Genetică al Universității Naționale din Columbia au folosit markeri microsatelit, adică fragmente foarte mici de ADN comparate între copil, mamă și presupusul tată.

Profesorul William Usaquén, directorul laboratorului, a explicat metoda folosită: „Luăm ADN de la fiecare persoană, examinăm între 15 și 22 de puncte, numite microsateliți, și le comparăm unul câte unul.”

Procedura nu se rezumă însă la o simplă examinare microscopică. După recoltarea probelor de sânge prin înțeparea degetului, cercetătorii separă chimic ADN-ul, îl amplifică prin echipamente specializate, apoi marchează punctele analizate cu coloranți fluorescenți. Ulterior, un alt aparat citește microsateliții și îi transformă în secvențe numerice, prin electroforeză.

În cazul gemenilor din Columbia au fost analizați 17 microsateliți din ADN-ul mamei, al celor doi copii și al bărbatului care se prezentase pentru testare. Usaquén a spus: „Sunt directorul laboratorului de 26 de ani și acesta este primul caz pe care l-am văzut vreodată și, până acum, singurul.”

Pentru a respecta protocolul, echipa a reluat testarea de la zero, ca să elimine posibilitatea unei confuzii între probe sau a unei erori de laborator. Rezultatele au confirmat aceeași situație.

Andrea Casas, specialistă în genetică și cercetătoare la Institutul de Genetică al Universității Naționale din Columbia, a declarat: „Am auzit din alte rapoarte că asemenea cazuri se întâmplă, dar au o frecvență foarte scăzută la nivel mondial.”

Un studiu publicat în 2014 de cercetători ai unui laborator din Baltimore, Statele Unite, pe baza unei baze de date cu 39.000 de teste de paternitate, a identificat doar trei cazuri de superfecundație heteropaternă.

William Usaquén a explicat condițiile necesare pentru apariția unui asemenea caz: „În primul rând, femeia trebuie să aibă doi parteneri sexuali. În al doilea rând, trebuie să fi avut relații cu cei doi bărbați într-un interval foarte scurt de timp. Pe lângă toate acestea, trebuie să existe poliovulație.”

Poliovulația înseamnă eliberarea a două sau mai multe ovule în același ciclu menstrual. Specialistul a adăugat: „În cele din urmă, ambele ovule trebuie să fie fecundate.” El a descris situația ca pe o succesiune de evenimente foarte rare: „Este de la un eveniment rar la alt eveniment rar, plus alt eveniment rar și încă un eveniment rar. Din păcate, nu jucăm la loterie.”

Cercetătorii au precizat și că gemenii cu tați biologici diferiți nu pot fi niciodată identici, deoarece gemenii identici provin dintr-un singur ovul fecundat de un singur spermatozoid.

Un alt motiv pentru care fenomenul este atât de rar ține de durata scurtă de viață a ovulului. Biblioteca Națională de Medicină din Statele Unite arată că un ovul supraviețuiește mai puțin de 24 de ore după eliberare. Totuși, Andrea Casas a explicat că ovulele nu apar întotdeauna simultan: „Uneori, un ovar eliberează un ovul, apoi, două sau trei zile mai târziu, eliberează altul.” Potrivit cercetătoarei, acest lucru poate crește posibilitatea ca cele două ovule să fie fecundate în momente diferite.

Specialiștii au mai arătat că numărul real al unor asemenea cazuri ar putea fi influențat de faptul că nu toate familiile fac teste de paternitate. Odată cu creșterea numărului acestor teste, fenomenul ar putea fi identificat mai des.

În același timp, cercetătorii nu pot cere detalii despre viața privată a persoanelor implicate, din motive etice. Usaquén a subliniat: „Testele de paternitate sunt întotdeauna efectuate cu cel mai mare respect pentru integritatea și viața privată a celor implicați.”