Alexandra, adoptată de mică, își caută mama biologică: „Oare există loc și pentru mine în sufletul ei?”

O tânără din România în vârstă de 28 de ani, adoptată de mică, lansează un apel emoționant pentru a-și găsi mama biologică, după ani de căutări fără rezultat. „Oare există loc și pentru mine în sufletul ei?”, se întreabă ea într-un anunț publicat pe pagina The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României.

Alexandra-Marina Răileanu, născută pe 19 ianuarie 1996, în Focșani, județul Vrancea, își exprimă dorința profundă de a se reuni cu mama ei, Cristina Răileanu, care la momentul nașterii avea domiciliul în Pucioasa, județul Dâmbovița.

Tânăra, care a fost adoptată imediat după naștere de către o familie iubitoare, se confruntă cu un gol în suflet după pierderea mamei adoptive.

Alexandra-Marina își îndreaptă speranța către oricine ar putea avea informații despre mama ei biologică, despre care crede că ar putea avea în prezent între 45 și 46 de ani.

Ea își amintește cu tristețe eforturile sale nereușite de a găsi orice urmă a mamei sale, inclusiv vizitele la adresa din Focșani unde credea că ar putea găsi legături ale familiei biologice, precum și încercările de a obține informații de la autorități și rude:

„Știu că mama avea o vârstă fragedă când m-a adus pe lume, de aceea atunci a fost dusă la o mătușă din Focșani pentru nașterea mea. Am fost adoptată imediat de la naștere de doi părinți minunați care mi-au dăruit toată dragostea pe care orice copil ar trebui să o aibă în viață. Din păcate atunci când aveam mai multă nevoie de o mamă, am rămas și fără mama adoptivă.

De atunci golul din sufletul meu s-a adâncit mai profund și mă îndeamnă mai mult ca niciodată să o caut pe mama mea care cu siguranță există pe undeva într-un colț de lume. Am fost personal la adresa din Focșani unde știu că era adresa mătușii, pe strada ANUL REVOLUTIONAR 1848 dar doamna care am găsit-o acolo nu mi-a dat nici un fel de informații despre mama mea.

Am făcut adresă la autorități, dar nici bunicii din Pucioasa, județul Dâmbovița, nu au dorit să îmi de-a nici un fel de informație. Sincer nu înțeleg de ce… nu doresc să-i fac vreun rău, vreau numai să o cunosc cu siguranță are o familie și alți copii.

Mă întreb oare, nu există un loc câtuși de mic și pentru mine în sufletul ei?”

Apelul tinerei nu este doar o căutare a unei mame, ci și a unei familii extinse, exprimând dorința de a-și cunoaște eventualii frați.

Cu un mesaj care rezumă speranța, dorința de reconectare și nevoia de înțelegere, Alexandra-Marina cere ajutorul comunității, atât din România cât și din străinătate, pentru a-și găsi mama.

„Sper că acum, în prag de mare sărbătoare, glasul meu tremurând, să fie auzit de cineva apropiat mamei mele sau poate chiar de mama mea”, spune ea, adăugând că „nu doresc să-i fac vreun rău, vreau numai să o cunosc. Vă rog ajutați-mă să o găsesc pe mama, DISTRIBUITI anunțul meu cât mai mult posibil atât în țară cât și în străinătate.”

Într-o lume vastă și adesea complicată, povestea Alexandrei-Marina amintește de legăturile profunde care ne unesc și de căutările personale care pot aduce împreună inimi separate de timp și distanță. Cine are informații este rugat să scrie un mesaj pe pagina The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României.