Boboteaza, între credință și obicei: cum se sărbătorește în România, la ortodocși și la catolici

Boboteaza, numită în Biserica Ortodoxă și Botezul Domnului sau Teofania, este una dintre marile sărbători ale începutului de an. În România, ea combină o celebrare liturgică importantă cu un bogat strat de tradiții locale: de la sfințirea cea mare a apei (Agheasma Mare) până la obiceiul, spectaculos și foarte mediatizat, al aruncării crucii în apă.

Când se sărbătorește Boboteaza

În calendarul folosit de Biserica Ortodoxă Română, Boboteaza este pe 6 ianuarie. Există însă și comunități ortodoxe care țin ritul vechi (calendar iulian). Pentru ele, Boboteaza pe stil vechi cade, în prezent, pe 19 ianuarie după calendarul civil (gregorian).

În România, 6 ianuarie este și zi liberă legală, alături de 7 ianuarie (Soborul Sfântului Ioan Botezătorul), ceea ce explică și caracterul public, foarte vizibil, al sărbătorii.

Cum a început: de la „Epifanie” la „Teofanie”

Sărbătoarea este veche: izvoare istorice indică faptul că Epifania (termen din greacă, cu sensul de „arătare/manifestare”) este atestată timpuriu în creștinismul antic. În formele ei timpurii, în Răsărit, accentul a fost pus pe Botezul lui Iisus în Iordan; în Apus, accentul s-a fixat mai ales pe venirea Magilor la Betleem.

De aici și diferența de accent, rămasă până astăzi:

• Tradițiile orientale (ortodoxe): pun în prim-plan Botezul Domnului și arătarea Sfintei Treimi.

• Tradițiile occidentale (catolice și multe protestante): pun în prim-plan „Arătarea Domnului” către neamuri, simbolizată de Magi.

Ce se întâmplă în biserică: Agheasma Mare, sfințirea apelor

În tradiția ortodoxă românească, momentul central este Sfințirea cea mare a apei (Agheasma Mare). Rânduiala este specifică acestei sărbători și are o greutate liturgică aparte: în mod tradițional, slujba poate fi făcută în Ajun și în ziua praznicului, iar apa sfințită este păstrată de credincioși pentru uz religios pe parcursul anului.

În practica curentă, credincioșii iau Agheasma Mare acasă, iar în multe parohii ea este folosită și pentru binecuvântarea locuințelor (sfințirea casei, a gospodăriei).

Ajunul Bobotezei: post și pregătire

Ajunul are, în rânduiala ortodoxă, un caracter de pregătire. În multe comunități se ține post aspru, iar regula tradițională este mai strictă atunci când Ajunul cade în zile lucrătoare. În 2026, Ajunul (5 ianuarie) cade luni, ceea ce, în practica bisericească uzuală, este asociat cu o formă mai riguroasă de post.

Tradiții românești: de la „Iordan” la crucea aruncată în apă

Dincolo de slujba din biserică, Boboteaza este una dintre sărbătorile cu cele mai multe obiceiuri populare. Intensitatea lor diferă de la o regiune la alta, iar unele practici sunt locale.

Aruncarea crucii în apă

După slujbă, în multe orașe și sate, preotul merge în procesiune la o apă (râu, lac, mare), unde are loc sfințirea apelor, iar o cruce este aruncată în apă și recuperată de participanți. Gestul este interpretat ca o rememorare simbolică a Botezului în Iordan și a sfințirii creației.

„Umblatul cu Iordanul” (sfințirea caselor)

În numeroase zone, în preajma Bobotezei, preotul merge la casele credincioșilor pentru binecuvântare, stropind cu apă sfințită și rostind rugăciuni. În unele regiuni, copiii sau însoțitorii preotului strigă formula populară „Chiraleisa”, derivată din „Kyrie eleison” („Doamne, miluiește”).

Iordănitorii și alte obiceiuri locale

Institutul Cultural Român descrie și obiceiuri rituale practicate în anumite zone, în care grupuri de tineri („iordănitori”) folosesc apă „neîncepută” în ritualuri de purificare simbolică. Astfel de practici țin mai mult de folclorul local decât de o rânduială unitară.

Cum sărbătoresc „ritul vechi” și comunitățile lipovene

În România există comunități care păstrează calendarul iulian (stil vechi), inclusiv unele comunități ruso-lipovene. Pentru ele, Boboteaza/Teofania este celebrată la 13 zile distanță față de data din calendarul civil, adică în prezent pe 19 ianuarie (cu Ajunul pe 18 ianuarie). Slujba păstrează aceeași axă teologică: Botezul Domnului și sfințirea apelor, cu Agheasma Mare ca element central.

Cum sărbătoresc catolicii: Epifania și binecuvântarea casei

În Biserica Catolică, sărbătoarea se numește Epifania Domnului și este legată în mod special de Magi (semnul că Hristos se arată tuturor popoarelor, nu doar lui Israel). Data tradițională este 6 ianuarie, dar în unele țări (de exemplu, în Statele Unite) celebrarea liturgică este mutată pe o duminică între 2 și 8 ianuarie, pentru participare mai largă.

O tradiție răspândită în lumea catolică (și nu numai) este binecuvântarea locuinței de Epifanie. În multe locuri apare și obiceiul inscripției cu cretă deasupra ușii (formula de tip „20 + C + M + B + 26”), interpretată fie ca inițiale asociate Magilor, fie ca abreviere pentru o binecuvântare latină a casei.