În prag de mărțișor: legenda obiceiului și țările care se bucură de această tradiție

Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară în România, dar și în alte țări din această parte a lumii,  numit „mărțișor”. Mărțișorul este reprezentat de un obiect micuț, legat cu două fire împletite, înnodate, alb și roșu și este considerat un talisman al norocului, al bunăstării și al prețuirii. Se obișnuiește ca bărbații să ofere doamnelor și domnișoarelor mărțișoare, în semn de respect și admirație, dar în partea nordică a țării noastre, îndeosebi în Moldova, sunt femeile cele care îl oferă bărbaților.

Legenda mărțișorului și originea obiceiului de mărțișor

Ziua de mărțișor aduce cu ea două frumoase legende care dezvăluie modul în care au apărut primii vestitori ai primăverii și cum apariția acestora este legată de culorile mărțișorului – roșu și alb.

Prima legendă ne dezvăluie că Soarele, pus de Dumnezeu să lumineze și să încălzească pământul, a fost furat de un zmeu timp de trei anotimpuri, până iarna. Atunci un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat Soarele. Eroul nostru a fost rănit în luptă și sângele i s-a scurs pe zăpada albă. După ce zăpada s-a topit, în acel loc au răsărit ghiocei, vestitori ai primăverii.

A doua legendă ne spune că Primăvara, aflată la plimbare la marginea unui păduri, a zărit un ghiocel pe care a vrut să-l ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Pentru acest lucru Primăvara a fost pedepsită de Iarna rea și necruțătoare, care a trimis ger și zăpadă, astfel că ghiocelul a înghețat. Dorind să-i țină de cald cu ajutorul mâinilor, primăvara s-a rănit la un deget și câteva picături din sângele acesteia s-au scurs peste ghiocel și peste zăpada din jurul lui. Ghiocelul a revenit astfel la viață, iar Primăvara a învins Iarna.

În tradiția populară se spune că firul mărțișorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, în plan simbolic, firul mărțișorului este firul anului, al tuturor zilelor de peste an.

Baba Dochia umblând cu oile prin pădure, torcea lână din furcă și, găsind o „para”, i-a făcut o gaură, legând-o cu un fir de ață. Asta a fost la 1 martie și de atunci s-a răspândit obiceiul.

Cât timp se poartă mărțișorul și unde se pune

În zilele noastre mărțișorul primit în dar de la o persoană dragă se poartă toată luna martie, după care se pune într-un pom înflorit, un pom roditor. De asemenea, există credința că dacă îți vei pune o dorință atunci când vei agăța mărțișorul de ramurile pomului, aceasta se va îndeplini.

La începutul lunii aprilie, prin orașe, se pot observa mulți pomi care sunt împodobiți de șnururile mărțișoarelor agățate, semn că tradițiile și obiceiurile sunt încă vii și păstrate de mulți dintre noi. În zona Transilvaniei există obiceiul ca mărțișoarele purtate să fie agățate pe la uși și fereste pentru ca norocul să intre în casă, iar ghinionul să fugă și să lase loc binelui.

Bulgarii sărbătoresc și ei marțișorul, diferit ce-i drept, însă la fel de plini de entuziasm. „Martenitsa” înseamnă în limba locală „mărțișor” și tradiția spune că în data de 1 martie o amuletă trebuie purtată pentru a proteja oamenii de spiritele rele.

În Republica Moldova sărbătoarea este aproape identică cu cea a noastră datorită apropierii geografice și a tradițiilor care parcă s-au împletit pe parcursul anilor. Simbolul mărțișorului este și de această dată șnurul alb cu roșu, dar nu se oferă fetelor și femeilor, ci băieților și bărbaților. Se consideră că femeile cu puritatea și frumusețea lor sunt cele care trebuie să vestească venirea primăverii, anotimpul florilor.

În Macedonia mărțișorul nu se poartă o lună întreagă și nu chiar de toată lumea. Doar cei mici îl poartă în piept și doar pentru 9 zile, până la Mucenici. Pe 9 martie aceștia leagă șnurul alb-roșu de ramura unui pom.

În Albania mărțișorul se numeste „lidhka” și se poartă începând cu 14 martie. Albanezii îl țin în piept până când apar primele rândunici. După ce se bucură de apariția vestitorilor primăverii, atârnă șnurul într-un pom. Acest gest aduce prosperitate și alungă spiritele rele. Sărbătoarea are în centru norocul, prosperitatea și ținerea răului la distanță. Culoarea purității împreună cu culoarea sângelui apără oamenii de rele și le dau încredere în apariția zilelor călduroase și pline de noroc.