Încorporarea românilor în caz de război, precizări de la Ministerul Apărării Naționale

În ultimele săptămâni, în multe grupuri de români din străinătate de pe rețelele de socializare, au început să apară diferite postări legate de o presupusă creștere a numărului de români rezerviști chemați „în armată”. Mai precis, erau menționate scrisori care sosesc și pe adresele din țară ale unor români care trăiesc de mai mulți ani în străinătate. Astfel, s-a creat o stare de agitație pe respectivele rețele sociale. Se pot citi astfel de mesaje: „Se primesc scrisori că trebuie să se prezinte rezerviștii în armată”, „am auzit că la Brăila au primit, dar bărbatul meu încă nu, al meu nu vrea să facă ce vor ăștia”, „să meargă guvernanții la război, nu să fim noi carne de tun”, „soțul meu nu a fost de 10 ani în țară, ce să apere?”. Odată cu declanșarea conflictului din Ucraina, mesajele și discuțiile legate de o eventuală mobilizare a rezerviștilor au devenit și mai aprinse printre românii din Peninsulă.

Pentru a obține clarificări legate de diferite informații care circulă în mediul virtual, am înaintat o listă cu întrebări Ministerului Apărării Naționale. Prin Biroul de Presă, am obținut următoarele precizări oficiale pentru cititorii noștri. NOTĂ: sublinierile din text ne aparțin.

În primul rând, MAPN a subliniat faptul că „activitățile de chemare a cetățenilor cu obligații militare au caracter de rutină, se desfășoară periodic pe timp de pace în toate județele, și ca urmare nu există nicio intenție și niciun demers oficial pentru mobilizarea militarilor români în rezervă”.

Mai jos, răspunsurile integrale primite la Redacție.

În ultimele săptămâni a fost trimis un număr mai ridicat de scrisori în care se invită militarii români în rezervă să se prezinte în armată? Ce categorii sunt vizate?”  

Problematica dată de transmiterea și apariția în mediul virtual al acestor scrisori a fost tratată de către MApN prin postări pe platforma Inforadar – Portalul Știrilor Corecte (https://inforadar.mapn.ro/).

În context, este important de amintit că în România serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2).

Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3). Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus.

Precizăm totodată faptul că MApN derulează în fiecare an, potrivit Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, activități ce țin de actualizarea datelor persoanelor aflate în evidență.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 51 și art. 20, alin. 3 din această lege, centrele militare pot chema recruţii şi militarii rezervişti pentru precizarea unor date în legătură cu situaţia lor militară o dată pe an, iar anunțarea […] rezerviștilor, precum și înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor. Temeiul legal pentru solicitarea acestor date rezidă din art. 40 alin (2) din actul legislativ menționat, care precizează că „evidenţa militară a cetăţenilor încorporabili şi a rezerviştilor reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea şi actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională, militară şi de specialitate, ocupaţia, locul de muncă, domiciliul şi situaţia medico-militară a acestora”.

Periodicitatea acestor demersuri este prevăzută la art. 47 din aceeași lege: „Direcţiile sanitare judeţene şi ale municipiului Bucureşti întocmesc şi transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care au fost înregistraţi cu afecţiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar”.

Referitor la categoriile de populație cu responsabilități la mobilizare și război, conform prevederilor Legii nr. 446/2006, cetățenii se pot afla în următoarele situații:

– cetățeni încorporabili cu vârste cuprinse între 20 – 35 ani, care la declararea mobilizării sau a stării de război sau la instituirea stării de asediu, pot fi concentrați pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen, conform art. 3 alin. (5) din Legea nr. 446/2006;

– rezerviștii (cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă) care se încadrează în prevederile art. 14 din Legea nr. 446/2006, la declararea mobilizării sau a stării de război sau la instituirea stării de asediu sunt mobilizaţi/concentraţi potrivit nevoilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.

Având în vedere cele mai sus menționate, activitățile de chemare a cetățenilor cu obligații militare au caracter de rutină, se desfășoară periodic pe timp de pace în toate județele, și ca urmare nu există nicio intenție și niciun demers oficial pentru mobilizarea militarilor români în rezervă.

Ce se întâmplă cu cei rezidenți în străinătate ? Ce se întâmplă cu românii cu dublă cetățenie?  

Conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 446/2006, cetăţenii care au cetăţenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar numai la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război, conform acordurilor încheiate între România şi ţara/ţările a cărei/căror cetăţenie o mai deţine persoana respectivă, iar cetăţenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetăţenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel puţin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în ţară.

Ce se întâmplă dacă nu sunt prezenți să ridice scrisoarea? 

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 446/2006, „anunţarea […] rezerviştilor, precum şi înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.”

Menționăm faptul că oficialii MAI desemnați cu înmânarea ordinelor de chemare sunt instruiți în ceea ce privește procedura de urmat, inclusiv în situația în care titularii acestor ordine nu sunt găsiți la domiciliu (incluzând aici și refuzul de a deschide ușa locuinței) sau refuză să le primească.

Potrivit prevederilor actelor normative specifice, în situația în care rezervistul este plecat din localitate, dar la domiciliu se găsesc părinții, soția, frații, surorile, copiii majori, rudele apropiate sau orice altă persoană care locuiește cu cel chemat, în măsură să-l anunțe, personalul desemnat cu anunțarea execută activități specifice în scopul înștiințării rezervistului pentru prezentarea la sediul centrului militar pentru clarificarea situației militare.

Ce riscă dacă nu se prezintă când sunt chemați?   

În conformitate cu prevederilor art. 67, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 446/2006, […] militarii rezervişti sunt obligaţi să se prezinte la centrul militar pentru predarea […] livretului militar […] înainte de plecarea în străinătate, precum şi ridicarea documentelor respective la înapoierea în ţară.

Conform prevederilor art. 80 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, constituie contravenţie săvârşirea de către cetăţenii încorporabili şi de către rezervişti a uneia dintre următoarele fapte: […] neprezentarea la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situaţiei militare sau pentru concentrare și se sancționează cu amendă de la 2 puncte la 6 puncte. Valoarea unui punct este de 20% din valoarea salariului minim brut pe economie.