joi, 26 decembrie 2024
Informația fără granițe


Laura, adoptată de mică, mesaj de Crăciun pentru mama biologică: „Măicuță, astăzi este o zi sfântă, care sper să ne ajute să ne regăsim”

Scris de: Daniela Stoica , înv Articole corelate Din diaspora Din România În evidență Prima pagină Știri - joi, 26 decembrie 2024

Un apel emoționant a fost publicat recent pe pagina comunității online „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”, o platformă dedicată reunirii copiilor adoptați cu familiile biologice.

Laura, o femeie născută în Ploiești, județul Prahova, la data de 25 martie 1982, își caută cu disperare mama biologică, Valentina Georgescu, despre care nu știe prea multe.

- Continuarea după publicitate -

„Măicuță, astăzi este o zi sfântă, o zi specială în care sper că o să ne lumineze calea și că o să ne putem îmbrățișa după 25 de ani trăiți departe una de cealaltă!”, a transmis tânăra.

Sursa foto: The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României

Laura a fost adoptată încă de mică, iar părinții adoptivi au evitat mereu să-i dezvăluie detalii despre familia ei biologică. Abia la vârsta de 18 ani a aflat, din întâmplare, că mama ei naturală, Valentina Georgescu, s-a născut în februarie 1965 în județul Prahova și ar avea acum 59 de ani.

- Continuarea după publicitate -

De atunci, Laura trăiește cu dorința neclintită de a-și regăsi mama, dar și eventualii frați sau alte rude.

„Nu doresc să o învinovățesc cumva”, scrie Laura în mesajul său.

„Știu că avea o vârstă fragedă de numai 17 ani când m-a adus pe lume. De aceea cred că acum ar putea avea familia ei, familie care putea fi și familia mea. Nu vreau să-i fac vreun rău sau probleme, îmi doresc doar să o cunosc.”

Apelul său este încărcat de emoție și speranță, reflectând dorința profundă de a-și întâlni mama și de a împărtăși povești despre viața trăită departe una de cealaltă. Laura subliniază că gândul la mama ei i-a adus mereu un amestec de neliniște și speranță:

„Măicuța mea, de când am aflat că exiști pe acest pământ, nu am mai avut liniște în suflet. Da, mă gândesc mereu la tine și trăiesc neîntrerupt cu speranța că într-o zi te voi găsi și te voi îmbrățișa atât eu, cât și fetițele mele.”

- Continuarea după publicitate -

Apelul se încheie cu o rugăminte către comunitate de a distribui mesajul pentru a crește șansele de a ajunge la mama sa. Laura le cere celor care o urmăresc să nu o judece pe mama ei, ci să o sprijine în această căutare emoționantă:

„Vă rog din suflet, toți cei care urmăriți această pagină și o susțineți, să nu mi-o judecați pe mama, să îmi fiți alături și să distribuiți anunțul meu cât mai mult posibil poate așa o să ajungă și la ea! Vă mulțumesc anticipat și vă doresc tuturor sărbători fericite alături de cei dragi vouă!