Moldovenii din străinătate ar putea fi obligați să se întoarcă în R. Moldova în caz de război. Proiect de lege inițiat de Ministrerul Apărării
Cetățenii moldoveni aflați peste hotare ar putea avea obligația să se întoarcă în Republica Moldova dacă, după declararea mobilizării, primesc ordin de chemare la război ori sunt anunțați că trebuie să se prezinte la autorități. Măsura figurează într-un proiect de lege care se află încă în consultare.
Potrivit UNIMEDIA, inițiativa Ministerului Apărării stabilește obligații pentru populație și atribuții pentru instituții în eventualitatea instituirii stării de asediu sau de război. Pentru a deveni lege, documentul trebuie aprobat de Guvern, adoptat de Parlament și promulgat de președinta Maia Sandu.
Cetățenii din diaspora care ar fi vizați
Prevederea privind întoarcerea din străinătate se referă la cetățenii care intră, conform legislației, în categoriile supuse mobilizării și cărora autoritățile le transmit un ordin de chemare sau obligația de prezentare. Prin urmare, simplul fapt că un cetățean moldovean locuiește ori lucrează peste hotare nu ar declanșa automat această obligație.
Articolul 20 al proiectului stabilește: „Cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”.
Cei vizați ar trebui să ia legătura de urgență cu ambasada sau consulatul Republicii Moldova din statul în care au reședința ori cu alte structuri desemnate, urmând apoi instrucțiunile acestora.
Pentru rezerviștii rămași în țară, declararea mobilizării ar aduce o restricție asupra deplasărilor: o absență din localitatea de domiciliu sau de reședință care depășește 12 ore ar necesita acordul scris al comandantului organului administrativ-militar teritorial. Aprobarea ar putea fi dată pentru motive temeinice.
Totodată, ordinele de chemare ar trebui executate, iar cei convocați ar avea de îndeplinit sarcinile stabilite de autoritățile competente.
Când ar putea fi instituite regimurile speciale
Starea de asediu ar putea fi declarată atunci când o agresiune armată este iminentă sau există amenințări grave cu o componentă militară identificabilă. Sunt avute în vedere și acțiuni hibride ori subversive cu o asemenea componentă, care pun grav în pericol securitatea și apărarea statului.
Durata inițială a asediului ar fi limitată la 30 de zile. Menținerea pericolului ar permite prelungiri, fiecare pentru cel mult încă 30 de zile.
Starea de război este prevăzută pentru situația unui atac armat, a declarării războiului împotriva Republicii Moldova sau a notificării prealabile a începerii operațiunilor militare împotriva sa. Spre deosebire de asediu, aceasta ar putea avea o durată nedeterminată, cât timp persistă cauzele instituirii.
În procedura obișnuită, Parlamentul ar decide la propunerea șefului statului, având cel mult 24 de ore pentru examinare. Proiectul permite și intervenția Legislativului fără această propunere, pe baza rapoartelor oficiale care justifică măsura; în cazul unei agresiuni armate, președintele ar declara starea de război prin decret contrasemnat de prim-ministru, informând imediat Parlamentul.
Restricții, evacuări și garanții pentru populație
Autoritățile ar putea limita temporar deplasarea persoanelor și a vehiculelor, modifica regulile de trecere a frontierei și organiza evacuarea sau adăpostirea populației amenințate. Aprovizionarea ar putea fi gestionată inclusiv prin raționalizarea alimentelor, medicamentelor, energiei și a altor bunuri esențiale.
Documentul permite și rechiziționarea unor bunuri pentru necesitățile apărării, cu despăgubirile prevăzute de lege. Restricțiile ar trebui să fie necesare și proporționale, delimitate în timp și spațiu, iar persoanele afectate ar păstra accesul la justiție.
În materie electorală, organizarea scrutinurilor și a referendumurilor ar fi oprită pe durata acestor regimuri, cu excepțiile permise expres de Constituție sau de legea organică. Demersurile electorale deja începute ar fi suspendate, iar termenele și-ar relua cursul după încetarea stării respective, în condițiile legii.
Proiectul a fost discutat de secretarii de stat la 2 noiembrie 2026, iar consultarea publică este programată între 3 și 17 noiembrie 2026. Textul propune intrarea legii în vigoare la 1 ianuarie 2027, condiționată de finalizarea procedurii legislative.
