Româncă din străinătate: Vreau să divorțez, dar soțul este împotrivă, aș dori sfaturi despre cum să procedez juridic
Nu este niciodată plăcut să te gândești la un divorț, dar uneori devine un proces necesar în viața noastră. Soții care doresc să divorțeze întâmpină uneori diverse probleme, iar totul se complică oarecum când aceștia locuiesc în străinătate. Un caz un deosebit este cel al unei femei românce din Marea Britanie care dorește să divorțeze în ciuda dezacordului din partea soțului său. Iată ce scria pe un site specializat, avocatnet.ro, unde avocați specialiști i-au dat răspunsul la problema întâmpinată:
„Bună ziua. Eu, soțul și fiica locuim în străinătate. Din cauza unei infidelități a lui și a altor probleme aș dori să divorțez. El nu vrea să mergem la notar și să divorțăm de comun acord și susține că nu vrea să divorțeze. Am înțeles că dacă amândoi locuim în străinătate divorțul se va desfășura în București, chiar dacă domiciliul nostru este în alt oraș. Îmi puteți da mai multe sfaturi despre divorțul în străinătate? Mulțumesc!
Cererile de chemare în judecată având ca obiect divorțul în cazul românilor cu reședința în străinătate se judecă de Judecătoria sector 5 București.
Femeii românce îi răspunde avocat Moldoveanu Alina.
Din experiență, chiar dacă nu există acordul soțului cu privire la desfacerea căsătoriei, cererea de chemare în judecată poate fi soluționată de Judecătoria sector 5, cu următoarele mențiuni:
1) Potrivit art. 3 alin. 1) lit b) din Regulamentul nr. 2201/2003 coroborat cu dispozițiile Codului de procedură civilă – Judecătoria sector 5 este competentă general să soluționeze capătul de cerere privind desfacerea căsătoriei;
2) Însă, în ceea ce privește legea aplicabilă litigiului, neexistând un acord al părților în acest sens, potrivit art. 8 lit. a) din Regulamentului nr. 1259/2010, legea aplicabilă va fi cea engleză.
3) Referitor la capetele de cerere accesorii: exercitarea autorității părintești, stabilirea locuinței minorului, contribuția părinților la cheltuielile privind creșterea și educarea minorului, potrivit art. 8 din Regulamentul nr. 2201/2003 și nefiind incidente dispozițiile art. 12 din același Regulament (inclusiv lipsa acord parat privind competența instanțelor române) , competența generală aparține instanțelor din statul membru în care își are reședința obișnuită minorul, la momentul la care instanța este sesizată. (Din informațiile furnizate de dumneavoastră, înțelegem că reședinta minorei se află în Marea Britanie).
4) Persoanele cu reședința în străinătate pot fi reprezentate de avocat în fața instanței, neexistând obligația de a se prezenta personal.