Șoferi români în străinătate, Crăciun în cabina camionului: „Nu este atât de ușor”

Gabriel Aldea și Angelica Alexii, doi șoferi români de camion, și-au petrecut Ajunul Crăciunului într-o parcare de lângă München, în Germania, într-o cabină care le este casă pe roți, după ce au dus marfă care ajunge pe mesele și în supermarketurile Europei. „Nu este atât de ușor”, a spus Angelica, descriind viața trăită între termene, pauze obligatorii și singurătatea apăsătoare a sărbătorilor.

Într-un spațiu de odihnă din Fürholzen, în apropiere de München, atmosfera e rece și tăcută: ceața stă deasupra parcării, iar majoritatea șoferilor rămân retrași, cu jaluzelele trase.

Camioane venite din Polonia, Ungaria, România, țările baltice, dar și din Turcia sau Italia stau aliniate pentru weekend, în timp ce unii șoferi își văd de treburi mărunte – o cafea la benzinărie, o țigară, o spălare grăbită a camionului – evitând discuțiile. Unul dintre ei refuză scurt orice contact: „Nu, nu, nu”.

Conform publicației Libertatea, întâlnirea jurnaliștilor de la Süddeutsche Zeitung cu Gabriel și Angelica a început cu o întrebare simplă, spusă printr-o fereastră întredeschisă: „Vorbiți engleză?”. Gabriel nu vorbește engleză, iar Angelica traduce.

În câteva clipe, cabina s-a transformat într-un mic spațiu de primire: o măsuță scoasă dintre scaune, un ibric pe aragaz și un espresso care începe să fiarbă, umplând aerul îngust cu miros de cafea. Gabriel, în șosete groase, a părut vizibil bucuros de companie.

Cei doi au spus că anul trecut au petrecut Ajunul acasă, în România, iar Gabriel a amintit cu drag de Brașov, pe care l-a descris drept „cel mai frumos oraș”, mai ales iarna, când luminile schimbă centrul vechi. Anul acesta, însă, nu a fost posibil. Nu este nici prima dată când i-a prins sărbătoarea într-o parcare din Europa, dar măcar sunt împreună.

Singurătatea devine mai grea de Crăciun și de Paște, explică Marian Schirmer, preot catolic și capelan al șoferilor. Din cauza timpilor de odihnă, a interdicțiilor de circulație sau a lipsei comenzilor, mulți camionagii rămân blocați zile întregi în parcări.

Schirmer merge din cabină în cabină împreună cu reprezentanți ai sindicatului german DGB, printre care Oskar Brabanski, vorbind cu șoferii și oferindu-le pachete simbolice. În acest an, 90 de cluburi Rotary din Germania distribuie 5.000 de astfel de pachete în mai multe zone, inclusiv în regiunea Münchenului.

„Nu e vorba de cadouri scumpe. Este un mulțumesc din inimă. Să arătăm că vedem omul din spatele volanului”, a spus Schirmer.

Pentru mulți, dificultățile nu s-au oprit la izolare. Prețurile ridicate din benzinării, taxele pentru toaletă sau duș și lipsa facilităților au transformat parcările în locuri unde odihna a devenit doar o pauză obligatorie, nu și una demnă. Iar un apel telefonic sau video, au spus cei implicați, nu a putut înlocui contactul uman.

Gabriel și Angelica provin din regiuni diferite ale României. Ambii au trecut prin căsnicii anterioare și au avut copii mari. Împreună și-au construit o nouă viață în camion, iar cabina a devenit „acasă”.

Angelica și-a amintit că, într-un an, avusese un brăduț artificial și o căciulă de Moș Crăciun, iar pe telefon le-a arătat jurnaliștilor o fotografie făcută în 24 decembrie 2020, în care a zâmbit din spatele parbrizului. În altă perioadă, a croșetat chiar și un brăduț care a stat pe bord. Următoarele imagini au fost cu copiii lor, care au studiat în România sau în Olanda.

Gabriel are 56 de ani și conduce camioane de aproape trei decenii. A spus că au străbătut Europa din Norvegia până în Spania și au văzut orașe precum Roma, Vaticanul, Milano, Barcelona sau Paris, însă Münchenul a rămas, paradoxal, un loc nevizitat cu adevărat: zona din jurul orașului a fost descrisă de ei ca fiind printre cele mai dificile pentru camionagii, din cauza lipsei locurilor de parcare.

Iar când au prins un loc pentru weekend, au rămas izolați în cabină, fără acces ușor la transport public.

Despre bani, cei doi au evitat să vorbească. Sindicaliștii spun că diferențele au fost mari: șoferii cu contracte germane au fost mai protejați, în timp ce cei din transportul internațional au ajuns să fie plătiți prost, prin lanțuri complicate de subcontractori. „La capătul lanțului a fost mereu șoferul”, a afirmat Brabanski.

Gabriel și Angelica au transportat carne, pește, legume proaspete – marfă care a făcut posibil Crăciunul în supermarketuri. „Am avut o misiune”, a spus Angelica. „Munca noastră a fost importantă.”

În același timp, își doresc mai mult respect: au povestit că au fost claxonați, grăbiți și criticați inclusiv din cauza zgomotului agregatelor frigorifice. „Nu”, a insistat Angelica, „uneori nu a fost atât de ușor”.

La începutul săptămânii, presa din Belgia a relatat despre mii de șoferi de camion, inclusiv români, care și-ar fi abandonat camioanele în parcări și s-ar fi întors acasă pentru a petrece Crăciunul alături de familii.