Trecerea la ora de iarnă din acest an ar putea fi ultima. Statele UE vor să elimine această obligativitate

Parlamentul European reia discuțiile despre eliminarea schimbării orei, în timp ce duminică, 26 octombrie, la ora 3 dimineața, ceasurile vor fi date cu o oră înapoi pentru trecerea la ora de iarnă, cunoscută drept ora solară.

Această trecere readuce alinierea cu ritmul natural al răsăriturilor și apusurilor și oferă oamenilor o oră de somn în plus, însă readuce și o dezbatere veche: cât de sănătoasă este, de fapt, schimbarea orei de două ori pe an.

Trecerea periodică între ora de vară și ora de iarnă este considerată tot mai des inutilă și chiar nocivă pentru sănătate. Medicii atrag atenția că saltul de o oră, repetat la fiecare șase luni, perturbă ritmurile biologice ale organismului.

În același timp, argumentul istoric invocat pentru ora de vară – economisirea energiei electrice – este privit astăzi ca având un impact redus. Aceste motive au dus la cereri repetate, în multe părți ale lumii, pentru eliminarea schimbării orei.

Statele Unite cer de ani întregi acest lucru, dar statele nu cad de acord nici acolo: unele ar dori menținerea permanentă a orei de vară – președintele american Donald Trump este un susținător al acestei variante – în timp ce altele, la fel ca Europa, ar prefera păstrarea definitivă a orei solare.

Ora solară este considerată mai apropiată de bioritmul uman deoarece concentrează lumina naturală dimineața și lasă mai multe ore de întuneric seara, ceea ce favorizează somnul.

Subiectul nu este nou în Uniunea Europeană. În anul 2018, instituțiile europene au organizat o consultare online la care au participat 4,6 milioane de cetățeni dintr-un total de aproximativ 450 de milioane.

Dintre cei care au răspuns, 84% au declarat că sunt favorabili abolirii schimbării sezoniere a orei. Schimbarea ceasurilor primăvara fusese introdusă în Italia și în multe alte state încă din 1916, în timpul războiului, cu scopul de a reduce consumul de electricitate.

Ulterior, practica a fost abandonată în mai multe țări și apoi reintrodusă în anii ’70, în contextul crizei petroliere. În 1980, țările europene au reușit cel puțin să se coordoneze între ele pentru a folosi același calendar al schimbării orei.

În martie 2019, Parlamentul European a votat pentru abolirea obligativității schimbării sezoniere a orei, dând astfel un semnal politic clar.

Totuși, după acel vot, procedura legislativă nu a mers mai departe. Problema a rămas pe agendă, dar nu a mai fost discutată în Consiliu începând din 2019.

După șase ani de blocaj, Comisia Europeană afirmă că subiectul este încă deschis. „Ieri am prezentat programul de lucru al Comisiei și propunerea privind schimbarea orei este încă acolo”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen.

Ea a mai spus: „Credem că există încă posibilitatea de a găsi o soluție coordonată pentru această problemă. Am prezentat propunerea în 2018, ca urmare a solicitărilor repetate din partea statelor membre și a Parlamentului European. Propunerea nu a mai fost discutată în Consiliu din 2019, dar suntem pregătiți să susținem orice decizie în acest sens”.

În această toamnă, Spania a readus presiune politică asupra acestui dosar. Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis marți, printr-un mesaj video publicat pe rețeaua socială X, că va cere oficial, la următorul Consiliu European, eliminarea orei de vară și păstrarea aceluiași fus orar pe tot parcursul anului.

„După cum știți, săptămâna aceasta se schimbă ora și, sincer, nu mai văd niciun sens în asta”, a spus șeful guvernului spaniol.

El a argumentat că, „în toate sondajele în care sunt întrebați, spaniolii și europenii, în majoritate, sunt împotriva schimbării orei. În plus, știința ne spune că această practică aduce o economie minimă de energie și are un impact negativ asupra sănătății și asupra vieții oamenilor, pentru că le perturbă ritmurile biologice de două ori pe an”.

Problema impactului asupra sănătății este una dintre cele mai sensibile și este susținută de date medicale. Un studiu realizat în 2008 de Institutul Karolinska din Stockholm a arătat că, în săptămâna de după trecerea la ora de vară din primăvară, infarctul miocardic a crescut cu 5%. Creșteri au fost observate și în perioada trecerii de toamnă la ora solară, dar într-o măsură mai redusă.

Explicația ține de modul în care corpul uman își reglează ciclul somn-veghe. Schimbarea bruscă a ceasului biologic produce stres pentru organism, pentru că deranjează ritmurile circadiene, adică mecanismul intern care spune corpului când trebuie să fie în stare de alertă și când trebuie să doarmă.

Potrivit explicațiilor medicale, revenirea la ora solară tinde să reașeze organismul într-un echilibru considerat natural. Ritmul circadian este controlat într-o zonă veche a creierului, hipotalamusul, care reglează secreția unor hormoni esențiali: cortizolul, asociat cu starea de vigilență, și melatonina, asociată cu senzația de somn.

Atunci când lumina este puternică, corpul produce mai mulți hormoni care ne țin treji; când se întunecă, producția de melatonină crește și pregătește somnul. Schimbarea orei modifică brusc aceste repere și poate provoca oboseală, tulburări de somn și, în unele cazuri, probleme cardiovasculare.

Prin urmare, în timp ce oamenii se pregătesc să își schimbe din nou ceasurile, discuția politică revine în prim-plan: statele membre ale Uniunii Europene sunt chemate să decidă nu doar dacă doresc să renunțe la schimbarea orei, ci și care oră ar trebui păstrată definitiv – ora solară, considerată mai sănătoasă pentru organism, sau ora de vară, preferată de cei care își doresc mai multă lumină seara.

Spania cere accelerarea deciziei la nivel european și susține că menținerea aceluiași orar tot anul este atât dorința populației, cât și o soluție mai bună pentru sănătate.