Îngrijitoarele românce din Austria s-au reunit într-o asociație și luptă pentru drepturile lor

Pentru o lungă perioadă de timp, îngrijirea permanentă la domiciliu a persoanei asistate a fost considerată în Austria o variantă accesibilă care permite oamenilor să îmbătrânească acasă, în loc să fie duși într-un azil de bătrâni. Prin alocarea de fonduri în valoare de 158 de milioane de euro pe an, statul austriac sprijină îngrijirea bătrânilor la domiciliu. Serviciile sunt prestate de aproape 60.000 de îngrijitori/îngrijitoare, dintre care peste 90% sunt femei, marea lor majoritate provenind din Slovacia și România. Criza generată de noul tip de coronavirus, când mai multe state au fost nevoite să își închidă granițele, a arătat cât de mult depinde Austria de aceste femei. Dar, același context a evidențiat și latura negativă a unui model aparent de succes: situații de dependență, salarii mici și o armată de muncitori tăcuți aflați la limita legii.

Elena Popa este o româncă din județul Timiș, în vârstă de 55 de ani, care are grijă de persoanele în vârstă din Austria, scrie publicația Wienerin. Acum cinci ani, Elena a fondat un grup de Facebook pentru îngrijitoarele românce, unde femeile au avut ocazia să povestească cum se descurcă în Austria, să-și expună problemele și dificultățile întâmpinate. Pe lângă salariile de 1,50 de euro/oră, multe dintre ele s-au plâns de agențiile de recrutare care încasează comisioane mari de la îngrijitoare și le obligă să semneze contracte care prevăd sancțiuni și clauze exagerate în caz de nerespectare. Elena a trimis e-mailuri Camerei de Comerț, Cancelarului federal al Austriei și Ministrului sănătății. Ea discută cu jurnaliști despre situația revoltătoare în care sunt constrânse să lucreze îngrijitoarele fiind de părere că „cineva trebuie să facă ceva!“ Împreună cu alte românce din Austria a fondat asociația D.R.E.P.T. pentru îngrijire.

„Presa a relatat întotdeauna despre generozitatea femeilor care au rămas în Austria în timpul crizei de coronavirus“, spune Flavia Matei, o altă româncă intervievată de sursa citată. „Dar ele nu au avut de ales”, spune Flavia care locuiește la Viena de 11 ani.

Cererile pentru îngrijirea persoanelor vârstnice 24 de ore din 24 a crescut mult în ultimii ani. Îngrijitoarele lucrează ca angajați independenți, dar majoritatea sunt plasate la locurile de muncă de agenții. Pentru a deschide o astfel de agenție de plasare de personal nu este necesară o calificare, este o activitate de tip PFA. În 2018 existau 800 de companii în Austria care se ocupau cu plasarea de îngrijitori la domiciliu; în prezent numărul lor a crescut la 926 de agenții. Acestea se promovează adesea prin tarifele reduse aplicate pentru intermediere.

„Pentru îngrijirea non-stop”, spune Flavia, „femeile primesc în medie 60 de euro pe zi, chiar dacă familiile plătesc mai mult. Pentru că doar o parte din plată ajunge în buzunarul îngrijitoarei. Agențiile percep comisioane de la îngrijitoare pentru activitățile lor de intermediere. Unele femei plătesc cinci până la zece euro pe zi, altele achită sume lunare cuprinse între 100 și 200 de euro. Nu există o reglementare legală pentru comisioane – și agențiile profită de acest lucru.”

Chiar ieri, spune Elena Popa, o îngrijitoare i-a trimis un contract: familia plătește 71 de euro pe zi, îngrijitoarea primește 47. Diferența este încasată de agenție. Îngrijitoarei i-a fost interzis prin contract să negocieze direct cu familia. „Femeile sunt independente doar pe hârtie, în realitate sunt la mila agenției“, spune Elena.

Roxana R. o altă româncă spune că, majoritatea femeilor nu au posibilitatea de a citi contractele anticipat. Puține firme le trimit în avans, înainte ca femeile să ajungă din România în Austria. Îngrijitoarele își văd contractele doar în Austria, după ce au parcurs sute de kilometri. „Refuzul semnării contractelor nu este o opțiune pentru aceste femei“, spune Roxana.

Multe contracte includ, de asemenea, amenzi pentru îngrijitoare – de exemplu, dacă se angajează la familie fără a fi intermediați de agenție sau fac public conținutul contractelor lor. Excepțiile nu sunt definite. Odată semnate contractele, este dificil pentru îngrijitoare să modifice condițiile. În cele mai multe cazuri, agențiile nu mai sunt disponibile pentru aceste femei ulterior semnării contractelor.

Împreună cu Roxana R., Elena și Flavia fac parte din asociația intitulată D.R.E.P.T. pentru îngrijire.

Pe pagina Facebook a asociației se poate vedea că în ultimele zile femeile românce au organizat un protest public, iar la una din ultimele postări se poate citi:

„În urma protestului nostru de sâmbătă a apărut o serie de reacții din partea agențiilor de intermediere, criticând cererea noastră principală: schimbarea sistemului de lucru din GEWERBE în ANGAJARE. Am observat și o serie de neînțelegeri din partea unor colege îngrijitoare pe care dorim să le clarificăm:

Branșa îngrijirii 24/24 este reglementată în momentul de față prin legile „Hausbetreuungsgesetz” și „Hausangestelltengesetz”. Aceastea includ deja atât sistemul prin GEWERBE, cât și ANGAJAREA. Singurul motiv pentru care majoritatea dintre noi lucrează doar prin Gewerbe este pentru că este mai convenabil pentru COLABORATORII noștri, NU pentru noi! Și pentru că tot acești colaboratori au mai multă putere de decizie în această branșă decât noi. Ajunge! (…)

Prin angajare ați avea următoarele avantaje:

• Prag minim de plată reglementat prin lege și renegociat anual prin contractul colectiv. Nici o agenție/familia nu va mai avea voie prin lege să vă plătească sub acest prag;
• Asigurarea medicală, socială, pensie și taxele pe venit intră în atribuția angajatorului, care este obligat prin lege să le achite;
• Nu mai faceți parte din WKO, ci din Arbeiterkammer, care oferă mult mai mult sprijin prin protecție juridică și suport prin avocați, consiliere în drepturile muncii, ajutor în cazuri de criză, acces constant la informații și consultanță gratuită;
• Primiți reprezentare prin sindicatele austriece;
• Beneficiați de AJUTOR DE ȘOMAJ!
• Beneficiați de CONCEDIU MEDICAL!
• Beneficiați de CONCEDIU DE ODIHNĂ.”