Sclavie modernă în Germania. Muncitorii români și bulgari exploatați în abatoarele Tönnies

Jana Bernhard este o jurnalistă de investigație care a dezvăluit recent agresiuni grave asupra muncitorilor români și bulgari într-un abator din Germania. Documentarul realizat de Jana a fost difuzat pe SAT 1 și a provocat un scandal uriaș. Aceasta a declarat pentru Nova TV că muncitorii din estul Europei lucrează în condiții inumane și ocupă locuri de muncă pe care niciun german nu le-ar dori.

Totul a început în anul 2020. Germania era zguduită de un scandal major. Abatorul milardarului german Clemens Tönnies a fost cel mai mare focar de coronavirus din întreaga Europă. Peste 2.000 de persoane au fost infectate, iar aproape 7.000 dintre angajații abatorului au fost în carantină.

Actualul scandal îl scoate la iveală și pe cel vechi care a fost ținut secret timp îndelungat. Dar echipa Janei Bernhard a aflat totul:

„Am lucrat doi ani în abatoarele Tönnies și rar terminam după cele opt ore convenite. În cele mai multe cazuri, lucram 12-13 ore. Am trecut orele suplimentare în pontaj, dar până la urmă acest lucru nu s-a reflectat în statele de plată”, declara un român pentru „Deutsche Welle” în iunie 2020.

„Oamenii sunt nevoiți să locuiască cu încă opt sau mai multe persoane într-un apartament și fiecare este obligat să plătească 200 de euro chirie lunară. Imobilele sunt deținute de societăți afiliate abatorului, iar chiria este de 2-3 ori mai mare decât în mod obișnuit pentru zona respectivă. Era foarte frig și umed, benzile transportoare se mișcau foarte repede. În apartamentul nostru comun noaptea, mi-am auzit colegii plângând – din cauza durerii severe și a mâinilor umflate. Dar ne-am încurajat unul pe altul.” Ne-am spus: „Rezistă!” declara atunci muncitorul român.

„A fost lansată o anchetă împotriva lui Tönnies și a conducerii sale. O plângere a fost depusă pentru vătămare corporală cauzată de neglijență și încălcarea legilor de protecție împotriva infecțiilor. Condițiile inumane de muncă și de viață au declanșat un mare val de indignare, deși sunt cunoscute de ani de zile. Au intervenit și politicienii. Au fost făcute modificări legale pentru a asigura contractele angajaților,” a amintit Jana Bernhard.

După scandal, proprietarul abatorului, miliardarul Clemens Tönnies, se afla în fața camerelor de luat vederi pentru prima dată, după o lungă perioadă de timp. Și a promis schimbarea condițiilor de cazare și muncă pentru muncitorii străini.

„Desigur, toată Germania a avut încredere în promisiunile sale și a sperat că miliardarul se va ține de cuvânt. Ca jurnaliști, a trebuit să verificăm acest lucru,” a explicat Jana Bernhard.

Echipa ei a lucrat la acest documentar mai bine de un an și jumătate. Și dovedește că deseori cuvintele nu au nimic de-a face cu faptele.

„La un an de la promisiuni, nu s-a schimbat nimic, sau cel puțin nu suficient. Am vorbit cu nenumărați oameni. Le-am vizitat apartamentele și am întâmpinat un mare val de frică. Mulți muncitori bulgari și români nu au îndrăznit să vorbească cu noi. Ne-a părut rău pentru acești oameni. Asta ne-a dat o motivație suplimentară. Am arătat că nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește condițiile de muncă și de viață. Este interzis să meargă la toaletă, este interzis să mănânce și să bea în holul fabricii. Acest lucru este permis numai în timpul pauzelor, iar acestea sunt prea scurte. Am întâlnit oameni care au pierdut mai mult de 20 de kilograme într-un timp foarte scurt, pentru că pur și simplu nu au putut mânca. Și toate acestea sunt trecute în contractul de muncă. Este legal, dar este inuman,” a precizat Bernhard.

„Și, bineînțeles, acestea nu sunt singurele motive. Am filmat un muncitor din abator care nici măcar nu fusese plătit. Nu credeam că este un caz izolat, pentru că mulți alți muncitori ne-au spus că salariile nu sunt întotdeauna plătite,” a spus jurnalista.

Pentru a investiga în amănunt cazul, sub acoperire, a fost adusă o persoană să se angajeze la abatorul lui Tönnies. Este vorba de o bulgăroaică în vârstă de 38 de ani. Ei au numit-o Milena. Pentru siguranța acesteia, adevărata sa identitate a fost păstrată secretă.

„Este o jurnalistă cu două diplome de studii superioare. Și reprezintă imaginea colectivă a multor lucrători est-europeni care au mers pe această cale. Aici, în ciuda celor două diplome, ea lucrase într-o fabrică și într-un lanț de fast-food, pentru că aceasta era o alternativă mai bună decât să fie șomeră în țara natală, în ciuda studiilor.”

Jana însăși și-a pus adesea întrebarea: „De ce muncitorii tolerează toate acestea?” Iar răspunsul a fost întotdeauna același. Ei își spun: „Nu am nicio perspectivă în țara mea – exact asta ne-a spus Milena,” precizează jurnalista de investigație. „A vrut să spună publicului adevărul pentru că viața în Germania, în țara ta (Bulgaria – n.r.), este atât de lăudată în mass-media. „Oh, veniți în Germania, câștigați bani frumoși!” Dar adevărul este că „oamenii de acolo, cel puțin atunci când vorbim despre industria cărnii, sunt cu adevărat exploatați,” spune Jana.

Totul este legal, salariile cresc la prima vedere. Cu toate acestea, cresc proporțional și chiriile pe care muncitorii trebuie să le plătească abatorului.

„Uneori vor de două-trei ori, în cazuri mai grave chiar și de patru ori mai mult decât sugerează indicele obișnuit al chiriilor din oraș. Aceasta este considerată o crimă în Germania,” explică Jana Bernhard.

„Ignoranța și barierele lingvistice ale acestor oameni sunt abuzate sistematic, astfel încât compania să poată câștiga pe spatele lor.”

„Cunoaștem cazuri de oameni care au rămas fără degete datorită accidentelor petrecute acolo. Acest lucru se întâmplă adesea în fabricile de prelucrare a cărnii. Ar trebui să știe că au dreptul la despăgubiri, chiar și la pensie,” a explicat jurnalista de investigație.

„Un angajat s-a spânzurat. Vorbim despre oameni de mâna a doua,” citează Jana o asistentă medicală din documentar.

„Mi-a spus că sunt oameni pe care poate să-i arunce. Aceștia sunt pur și simplu înlocuiți atunci când nu mai lucrează. Asta am aflat eu și echipa mea. Am întâlnit mulți tineri muncitori care s-au simțit dărâmați chiar după perioada de probă dar, în același timp, infernal de neputincioși. Ne-au spus că vor fi înlocuiți foarte repede dacă nu funcționează în ritm și nu se țin de linia de producție, așa cum dictează regulile. Ei au primit în mod repetat amenințări că vor trebui să se întoarcă în țara lor dacă nu respectă regulile. Asta îi sperie foarte mult,” a spus jurnalista.

Pentru a înțelege problema în profunzime, echipa Janei a călătorit și în alte țări mai sărace, să vadă condițiile de acolo.

„Am mers într-una dintre cele mai sărace zone și ne-am uitat la condițiile de trai ale unor muncitori de acolo. Și trebuie să vă spun sincer că apartamentele parțial supraaglomerate aici, în Germania, nu arată cu mult diferit. Și cel mai trist lucru este că oamenii cred că e în regulă. Totuși, acest lucru nu este deloc normal, deoarece avem legi foarte stricte aici, în Germania. Lucrătorii au, de asemenea, dreptul de a solicita, dar nu știu ce drepturi au aici și cine i-ar putea ajuta. În plus, există o presiune enormă asupra oamenilor de a nu-și cere drepturile. Ei sunt amenințați cu demiterea și, prin urmare, nu îndrăznesc să deschidă gura. În cele mai multe cazuri, nu au niciun contact cu lumea exterioară, nu pot comunica cu germanii, ceea ce credem că este o rușine. Scopul principal al filmului nostru a fost, mai presus de toate, să înlăture frica acestor oameni. Dacă decid să-și părăsească familiile în Europa de Est și să lucreze în Germania, trebuie să fie remunerați corespunzător și plătiți pentru această muncă,” a declarat Jana Bernhard.

Documentarul său ridică multe întrebări. El încearcă să obțină răspunsuri chiar de la Clemens Tönnies. Potrivit Janei, legăturile dintre forțele de ordine și miliardar sunt evidente. Prin urmare, documentarul a fost ascuns până în ultima zi și oră a difuzării.

„Ancheta noastră nu a trecut neobservată. Am primit o scrisoare de la avocații lui Tönnies cu puțin timp înainte de difuzare. Ne-au amenințat. Ei au scris că ancheta noastră ar putea avea consecințe juridice dacă nu o oprim. Aceasta a fost o amenințare pe care am luat-o în considerare, dar am continuat. Am anunțat în ultimul moment când va fi difuzat documentarul, pentru că ne era teamă că cineva ar putea primi un ordin pentru a-l opri. Acest lucru se întâmplă adesea cu astfel de materiale. Am vrut să prevenim acest lucru. Au anunțat filmul în ultimul moment din program,” a mărturisit jurnalista.

Germania a fost zguduită de ancheta efectuată. Iar răspunsul este pe măsură. Echipa Janei speră că mai multe victime o vor contacta, pentru ca toate neregulile să poată fi pedepsite.

„Cu acest film, am reușit să documentăm foarte bine ce se întâmplă cu muncitorii de aici. Și pentru a putea folosi cuvântul ‚sclavie modernă’ pentru a descrie munca în industria cărnii. Trebuie să vă imaginați viața de zi cu zi a unui om care lucrează cu sângele până la glezne, vede scene teribile în fiecare zi și trebuie să taie animale. Este o muncă groaznică și extrem de dificilă din punct de vedere fizic,” a comentat jurnalista.

„Nu este un secret faptul că un muncitor german nu ar lua niciodată acest loc de muncă, nu pentru acest salariu. De aceea, oameni din Bulgaria și România sunt recrutați pentru a face ceea ce germanii nu vor. Toate acestea sunt, într-adevăr, foarte triste, mai ales pentru persoanele care sunt educate și nu au perspective, în ciuda educației lor. Dar este trist și pentru oamenii care trăiesc în sărăcie, iar sărăcia lor este exploatată de o companie germană care vrea să se îmbogățească,” a concluzionat Jana Bernhard.