Statul român ar putea deconta repatrierea cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul UE

Deputatul Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a interpelat ministrul Afacerilor Externe şi pe cel al Afacerilor Interne pentru a afla numărul de decese ale românilor în străinătate, din ultimii 5 ani. Informaţia este necesară în vederea adoptării unui proiect de lege funcţional privind decontarea de către statul român a procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul altor state, se arată într-un comunicat remis Agerpres.

Iniţiativa intenţionează să asigure cadrul legislativ pentru decontarea de către statul român, la cererea familiei, a cheltuielilor aferente procedurilor de repatriere a cetăţenilor români decedaţi pe teritoriul altor state, care nu înregistrează venituri sau ale căror venituri nu depăşesc contravaloarea salariului mediu net, raportat de Institutul Naţional de Statistică la momentul decesului.

„Din păcate, în cazul deceselor românilor aflaţi în afara graniţelor ţării, statul român nu decontează costul procedurilor de repatriere care, de cele mai multe ori, sunt între 3.000 şi 60.000, cifre ce, de multe ori, depăşesc posibilităţile materiale ale rudelor decedaţilor. Conform tarifelor practicate de firmele de transport funerar internaţional, serviciile de repatriere a decedaţilor sunt costisitoare în cazul multor ţări, de exemplu: Austria, Luxemburg, Belgia, Olanda, Finlanda etc.

În cazul în care repatrierea se face din state precum Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Franţa sau Spania, costurile pot scădea semnificativ dacă familia întocmeşte singură documentele de transport, adică paşaportul mortuar. Însă, există state unde legislaţia proprie nu permite întocmirea sau ridicarea documentelor necesare repatrierii de către familie, ci numai de către o firmă autorizată.

Legal, transportul corpului neînsufleţit în România se poate face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională a ţării respective şi în conformitate cu regulile internaţionale aplicabile. În cazul în care familia nu îşi permite costurile transportului, autorităţile locale vor proceda la înmormântarea sau incinerarea defunctului, motiv pentru care foarte mulţi români decedaţi în străinătate nu mai ajung acasă, la familie.

Acest proiect de lege îşi propune să sprijine românii care, în momente extraordinar de dificile, nu au niciun suport financiar. Costurile estimate pentru repatrierea decedaţilor sunt cu mult peste posibilităţile a aproape 40% dintre români, conform ultimului barometru Eurostat, din 2017. Aceste date sunt întărite de cele ale Institutului Naţional de Statistică, care, la mijlocul anului 2018, a prezentat faptul că 46% dintre angajaţii din România sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, iar cei care câştigă peste echivalentul salariului mediu pe economie reprezintă doar 16% din total, venit care nu acoperă nici pe departe sumele necesare, la care se adaugă şi cele ale înmormântării în ţară”, menţionează deputatul Constantin Codreanu în textul interpelării.

Conform unui raport privind migraţia la nivel internaţional, prezentat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) la finalul anului 2016, România ocupă locul 4 în Europa raportat la numărul de cetăţeni care trăiesc în afara ţării. Concret, cifrele ONU susţin faptul că 3,4 milioane de români au emigrat în ultimii ani, respectiv 17% din populaţie. Aşa cum este de aşteptat, această rată ridicată de migraţie este direct proporţională cu numărul de decese ale românilor în străinătate.