Părinți români dispăruți în inundațiile din Spania, căutați cu disperare de fiicele lor. „Am căutat în apă până la gât și am găsit pijamalele tatălui și bluza mamei”

Un cuplu de români, Florin Costel Besnea și Axinia Sandu, ambii în vârstă de 57 de ani, sunt dați dispăruți de zece zile în urma inundațiilor devastatoare din Spania.

Cei doi locuiau în parcul natural Albufera, la sud de Valencia, zonă grav afectată de furtuna Dana care a lovit provincia la data de 29 octombrie.

În noaptea tragediei, o viitură puternică a coborât ca un tsunami din râpa Poyo și a distrus casa în care locuiau Florin și Axinia, informează publicația ABC, citată de ziarul Libertatea.

Fiicele lor, Alice Andreea Manea și Petruța Sandu, îi caută cu disperare de atunci, dar au găsit doar haine și rămășițe ale bunurilor părinților.

„M-au sunat părinții la 10:06 seara să-mi spună că îi iau apa și vântul. Ultimul lor apel, de 56 de secunde, a fost la 10:26. Mi-au spus că apa îi târa și că nu mai rezistă”, a povestit Alice, fiica cea mică, în fața rămășițelor garajului construit de tatăl ei.

Cuplul încercase să se salveze urcându-se pe acoperișul dubei lor Renault, pe care Florin o folosea pentru a strânge paleți de lemn.

„Fata mea, sună la 112, nu scăpăm din asta! Apa a intrat în casa noastră până la circa doi metri și suntem legați de acoperișul dubei”, i-au spus părinții lui Alice în ultimul apel.

Alice a sunat imediat la serviciile de urgență, însă nu înțelege de ce nu a fost trimis nimeni să-i salveze:

„Când am sunat la 112, mi-au spus: ‘Fii liniștită, va merge cineva la tine acasă’. Le-am dat adresa de multe ori și cineva m-a întrebat: ‘Sunt doi bătrâni în vârful unei dube?’. Și am zis: ‘Da, da, sunt părinții mei!’.

Din acea noapte, nu înțeleg ce s-a întâmplat, că dacă părinții mei au fost văzuți, de ce nu a plecat nimeni până astăzi, când UME (Unitatea Militară de Urgență) este aici în căutarea lor în această zonă”.

Petruța Sandu, cealaltă fiică, se luptă cu durerea și confuzia:

„Nici nu mai am lacrimi de plâns, mă simt rău. Ambii părinți! Pur și simplu nu poate fi așa! Ambii în același timp!

Și au fost văzuți! Dacă cineva de la 112 întreabă dacă sunt cei doi bătrâni din vârful unei dube, înseamnă că i-a văzut. De ce nu s-a dus nimeni?”, a spus ea plângând, în timp ce soțul ei o consola.

Cu ajutorul soților lor, fiicele au început căutările pe cont propriu. Ele au relatat pentru ziarul spaniol:

„Am căutat în apă până la gât și am găsit pijamalele tatălui și bluza mamei, pe care le purtau în acea noapte.

Cu soțul meu, Cristian Avram, și cumnatul meu, Marcel Petrișor Manea, am căutat în apă până la gât și am găsit în canalul de lângă casă pijamalele tatălui și bluza mamei, pe care le purtau în acea noapte.”

Alertată de jurnaliști, o echipă a Unității Militare de Urgență (UME) a început căutările în parcul natural Albufera.

Militarii, însoțiți de câini, drone și echipamente speciale, au găsit telefonul lui Florin în orezăria din apropiere.

„Am recunoscut telefonul tatălui meu după husă și am alergat să-l iau”, a spus Alice, ținând strâns ultima amintire de la părinții ei.

„Suntem devastați, nu mâncăm, nu dormim și avem speranța de a găsi măcar corpurile părinților noștri. Sau poate se întâmplă un miracol și cineva i-a adăpostit. Nu știm.

Nu știu dacă va fi vreo minune pentru ei. Oricum ar fi, vrem să vedem trupurile părinților noștri, chiar dacă sunt în stare nu prea bună. Nu contează cum sunt, dar trebuie să fim siguri că ne îngropăm părinții”, a mărturisit Petruța, urmărind cu atenție eforturile echipei de salvare.

Florin și Axinia locuiau de 15 ani într-o casă de lângă câmpurile de orez.

Deși fiicele s-au realizat în Spania și locuiesc în propriile apartamente, părinții lor preferau liniștea zonei și activitatea lor de colectare a paleților.

La finalul zilei, eforturile echipei de salvare nu au dat rezultate, iar fiicele continuă să spere într-un miracol.

„Poate e vreo minune și trăiesc, poate cineva i-a adăpostit. Nu știm. Oricum ar fi, vrem să fim siguri că ne îngropăm părinții”, a mai spus Petruța.

Pe marginea drumului, la un kilometru distanță, fotoliul lui Florin, luat de ape, pare că încă îl așteaptă pentru a vedea apusul peste câmpurile de orez din Albufera.