„Te fac să te îndrăgostești”. Jurnalist spaniol, impresionat de preparatele românești gătite de doi soți români în restaurantul lor din Barcelona

În inima cartierului Eixample din orașul spanio Barcelona, doi soți români, Crina și Doru Roșu, au transformat rețetele moștenite din familie în restaurantul „Transilvania”, un loc în care gustul copilăriei românești a fost adus peste mări și țări, pentru a încălzi sufletul atât al conaționalilor, cât și al spaniolilor.

Crina Roșu, bucătăreasa și managerul localului, a spus în fața jurnaliștilor de la El Periodico care este secretul: „Toate rețetele pe care le gătesc în restaurant sunt rețete moștenite de la mama și de la bunica mea”.

Bucătăria românească pe care o propune la „Transilvania” este una tradițională, variată, născută din secole de adaptare la ceea ce oferea pământul și din ingeniozitatea oamenilor simpli.

„Bucătăria românească are mult la bază legumele călite și avem și tăiere tradițională a porcului, la fel ca de exemplu galicienii. Doar că, pe vremuri, când nu exista refrigerare, în țara mea carnea se conserva prin afumare, atât sub formă de mezeluri, cât și ca bucăți întregi, cum este ciolanul, tot afumat”, le-a explicat ea jurnaliștilor spanioli.

Una dintre vedetele meniului este ciorba de carne de vită afumată. Preparatul începe cu o bază de ceapă călită cu ardei roșu și verde și o prezență importantă de boia de ardei. Peste această bază se adaugă bucăți fragede de carne de vită, care fierb ore în șir.

„Trebuie spumată și lăsată să fiarbă îndelung”, a subliniat Crina.

La final se adaugă fasole verde, mazăre, cartofi, roșii și morcov tăiate cubulețe, iar ciorba este desăvârșită cu ou bătut, pătrunjel și leuștean (apio de munte, cu parfum ușor anisat). Rezultatul este „o lingură adâncă”, un gust profund și esențial, o supă care te „ține” și la trup, și la suflet.

Povestea personală a Crinei și a lui Doru se leagă strâns de Barcelona. Crina s-a născut în regiunea Transilvania, iar soțul ei, Doru Roșu, este originar din Oltenia.

Cei doi au ajuns separat în capitala Cataloniei, s-au îndrăgostit mai întâi de oraș, apoi unul de celălalt – dovadă că, uneori, viața poate fi frumoasă chiar dacă rămâne complicată.

În 2005 au deschis primul magazin cu produse românești, exact în perioada în care s-a născut primul lor fiu, Francisco. În 2012 a venit firesc și pasul următor: deschiderea restaurantului „Transilvania”, odată cu nașterea celui de-al doilea fiu, Nicolás.

Restaurantul este spațios și confortabil, cu o mică terasă și un decor informal, dar plin de suflet. Aici un steag, acolo o hartă regională, în alt colț câteva afișe.

Pe peretele de cărămidă aparentă, la masa din fund, cea mai apropiată de bucătărie, stau, în mici fotografii alb-negru, mama Crinei, Maria, și bunica ei, Ana.

Acest colț devine un altar al memoriei de familie și al respectului față de rădăcini – un loc cu o căldură aparte, în care tradiția pare să vegheze asupra fiecărui fel de mâncare.

O altă „minune” a meniului este ciorba de burtă. Burta de vită este spălată temeinic, opărită, apoi tăiată în fâșii lungi și pusă la fiert într-un fond alb, pregătit din oase de vită și legume.

Fierbe ore bune – „nu știu dacă patru sau cinci ore, depinde”, mărturisește Crina. La final, supa capătă un gust ușor acrișor datorită sucului oțetit folosit la murarea ardeilor iuți, este îmbogățită cu smântână și gălbenuș de ou.

Iese un lichid între alb și gălbui, ușor dens, datorită gelatinei eliberate din oase, foarte parfumat, cu bucăți de burtă transformate într-un mușcat fraged, plăcut.

„În România sunt unii care o lasă puțin mai al dente, dar noi o facem cum ne place: să fie foarte, foarte fragedă”, a explicat ea.

La restaurantul „Transilvania”, zacusca este ridicată la rang de artă, mai scriu jurnaliștii spanioli, care precizează că este o rețetă tradițională din legume coapte îndelung, servită sub formă de pastă tartinabilă, alături de felii groase de pâine prăjită. Se prepară din vinete, ceapă, ardei roșu, ulei și cinci ore de fierbere la foc mic.

Crina le-a povestit despre acest fel de parcă timpul ar fi un ingredient în sine – ceea ce, de fapt, este. Rezultatul este o compoziție vegetală care amintește, ca idee, de preparatul catalan numit „samfaina”.

La felul „salată de vinete”, vinetele coapte sunt transformate într-o cremă amestecată cu ceapă, maioneză și sare. Este un preparat cremos și gustos, dar autorul reportajului subliniază că, dintre cele două, zacusca îl cucerește și mai mult.

Sarmalele ocupă, la rândul lor, loc de cinste. Frunzele de varză murată sunt umplute cu un amestec de carne de porc și vită, ceapă, orez și condimente, care dau un parfum discret și complex, fără note stridente. Este un fel de sărbătoare: rulourile de varză se gătesc într-o oală în care se adaugă și un ciolan afumat.

„Se fierb până când sunt gata, nu am timpul calculat”, spune Crina, semn că experiența și intuiția sunt mai importante decât cronometru. La masă, sarmalele ajung însoțite de mămăligă, ardei iute murat și smântână.

Aceeași combinație de carne de porc și vită cu orez se regăsește și în perișoare și în ciorba de perișoare. Fiecare bilă de carne este preparată cu orez crud, care se va găti în același timp cu carnea, dând o textură interesantă mușcăturii. În această ciorbă, prăjeala de la început include și sos de roșii, iar la final supa este din nou legată cu ou bătut.

„Ciorbele românești te fac să te îndrăgostești”, reiese din descrierea autorului, care insistă asupra bogăției și diversității acestor feluri.

Momentul dulce este la fel de impresionant: papanașii. Aluatul este făcut din brânză proaspătă acră, cu textură ușor grunjoasă, amestecată cu ou și făină.

Din acest aluat se modelează niște gogoși mari, în formă de inel, ca niște „berline” uriașe, care se prăjesc până devin aurii. Se servesc cu smântână și dulceață.

Papanașii sunt descriși ca „un gust dulce monumental, de casă și reconfortant”. Un final mare, care, după cum notează autorul, „în limba română se scrie «final grandios»”.

Pentru cei care vor să guste aceste preparate românești în Barcelona, restaurantul „Transilvania” se află pe strada Provença nr. 99. În meniu, o ciorbă de văcuță este 9 €, ciorba de burtă costă 9,50 €, o porție de sarmale 11,50 €, zacusca 7 €, iar papanașii 7,50 €.

În acest colț de Eixample, cu o mică terasă, steaguri și hărți pe pereți și fotografiile Mariei și Anei în alb-negru, rețetele românești nu sunt doar mâncare: sunt memorie, identitate, continuitate și un fir nevăzut care leagă Transilvania de Catalonia, prin farfurii fierbinți și gusturi care rămân mult timp în amintire.