Presa spaniolă: Tot mai mulți români părăsesc Spania și se întorc în România. Comunitatea s-a redus cu aproape o treime

Comunitatea românească din Spania continuă să se reducă, pe măsură ce tot mai mulți conaționali aleg să revină în România sau să se stabilească în alte state europene. Numărul românilor aflați în această țară a scăzut cu aproape o treime față de nivelul maxim înregistrat în urmă cu peste un deceniu.

Conform celor relatate de publicația spaniolă El País, datele Institutului Național de Statistică din Spania arată că populația românească a coborât de la 897.203 persoane în 2012 la 609.270 de persoane la 1 ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 32%.

Tendința a continuat și în lunile următoare. Aproximativ 29.600 de români au părăsit Spania între începutul lunii ianuarie 2025 și 1 aprilie 2026, conform datelor provizorii ale instituției spaniole.

Chiar și după această scădere, românii formează a doua cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini din Spania. Ei reprezintă 8,8% dintre locuitorii născuți în alte țări, fiind depășiți doar de marocani, cu o pondere de 14%.

Datele statistice din România indică, la rândul lor, revenirea a 47.044 de cetățeni din Spania în cursul anului 2024, după ce în anul precedent fuseseră înregistrate 51.316 întoarceri.

O casă în România, după aproape două decenii în Spania

Dificultățile legate de cumpărarea unei locuințe s-au numărat printre motivele care l-au determinat pe Andrei Ștefcu să revină în țară. El plecase din București în decembrie 2003, la vârsta de 17 ani, cu un permis turistic și intenția de a rămâne la Castelldefels, în provincia Barcelona, unde locuia unul dintre cei șapte frați ai săi.

Tânărul a lucrat fără forme legale timp de aproape șapte ani, mai întâi la o firmă de instalații de climatizare, apoi în construcții. Decizia de a pleca fusese luată împotriva voinței părinților săi.

„În ciuda tranziției economice enorme către capitalism din anii ’90, după o dictatură comunistă severă care a făcut ca țara să treacă prin lipsuri, nu sufeream de foame și nu ne lipsea nimic; tatăl meu lucra ca mecanic la compania feroviară de stat, iar mama într-o fabrică. Chiar și așa, am decis să plec”, a povestit românul.

Anii petrecuți în Spania i-au schimbat viața. Și-a cunoscut soția și a devenit tatăl a patru copii, toți născuți pe teritoriul spaniol. Între timp, părinții și ceilalți frați ai săi se stabiliseră, de asemenea, acolo.

Criza financiară din 2008 i-a afectat însă planul de a rămâne definitiv pe litoralul catalan. După o perioadă îndelungată de reflecție, familia s-a mutat în România în 2021.

„Acesta a fost principalul motiv. România are cea mai mare proporție de proprietari din Europa, aproximativ 94%. În Spania, până nu te stabilizezi și nu îți crește salariul, nu poți solicita un credit ipotecar, care ți se acordă pe 35 de ani, ceea ce ar fi însemnat să locuiesc cu chirie până la 65 de ani”, a explicat Andrei Ștefcu, ajuns acum la 40 de ani.

Teama familiei de împrumuturi a fost accentuată și de situația unuia dintre frații săi, care și-a pierdut apartamentul după ce rata lunară i-a crescut de la 800 la 1.200 de euro în timpul crizei economice.

„Ne-a fost frică să mai cerem un credit ipotecar, așa că am început să investesc într-o casă la periferia Bucureștiului, pe care am plătit-o în nouă ani datorită banilor strânși muncind ore suplimentare”, a adăugat el.

Conaționalul nostru lucrează în prezent în secretariatul unei școli de elită.

Pandemia a schimbat planurile mai multor familii

Georgeta Anton s-a mutat în 2004 la Sant Andreu de la Barca, în provincia Barcelona, împreună cu doi dintre copiii săi. Rămăsese singură și fusese nevoită să renunțe la magazinul său de înfrumusețare din cauze independente de voința sa.

„Viața mea nu se prezenta deloc bine; trebuia să fac ceva, așa că am plecat la Barcelona, unde aveam o prietenă bună”, a relatat femeia, acum în vârstă de 57 de ani.

Timp de doi ani, românca a locuit în casa unui bărbat în vârstă pe care îl îngrijea. Familia acestuia a ajutat-o să își rezolve documentele necesare pentru a lucra legal. Ulterior, ea a fost bucătăreasă, iar apoi angajată într-un magazin.

Georgeta Anton a mai avut o fiică în Spania. Alături de noul său partener, a obținut un credit ipotecar și a cumpărat un apartament, intenționând să rămână definitiv în această țară.

Pandemia le-a schimbat însă prioritățile. După moartea taților lor, cei doi au hotărât să revină în România pentru a fi aproape de mamele lor. Femeia nu exclude posibilitatea de a se muta din nou în Spania în viitor.

Afacerea care a crescut în România în timpul restricțiilor

Criza provocată de coronavirus i-a determinat și pe Marius și soția sa, Andrea, ambii în vârstă de 45 de ani, să renunțe la viața începută la Barcelona.

Marius, care lucra ca impresar al artiștilor muzicali, căuta inițial un oraș din care să poată călători cu ușurință către destinații precum Mexic sau Doha.

„Am întrebat toate persoanele din jurul nostru, iar 80% ne-au recomandat Barcelona, deoarece ne oferea legături bune de transport, munte, mare și o climă plăcută. Am vizitat-o mai întâi, apoi am luat repede decizia”, a spus el.

Cei doi copii ai familiei s-au adaptat la școală, iar părinții au deschis un magazin de jucării pe o stradă centrală din Barcelona. În același timp, au început în România o afacere cu cafea de specialitate, alături de un prieten care devenise vicecampion mondial la prăjirea cafelei. Intenția lor era să dezvolte ulterior aceeași activitate și în Spania.

Restricțiile sanitare au blocat însă activitatea lui Marius.

„Aveam agenda plină de evenimente pentru mai mult de un an, dar totul s-a prăbușit dintr-odată; veniturile au scăzut drastic, astfel că am putut rezista doar un an din economii”, a relatat antreprenorul.

În aceeași perioadă, comenzile online pentru cafeaua vândută în România au crescut atât de mult, încât asociatul lor nu le mai putea gestiona singur.

„Cum oamenii nu puteau ieși din case, comenzile online s-au înmulțit, iar partenerul nostru nu le mai putea face față singur. Prin urmare, ne-am întors, cu părere de rău, în vara anului 2021”, a precizat Marius.

Afacerea familiei a ajuns între timp la o cifră de afaceri de două milioane de euro și are trei cafenele și aproximativ 30 de angajați.

Copiii crescuți în Spania, ajutați să se adapteze în România

Revenirea nu a fost ușoară pentru fiul cel mare al familiei, care are acum 17 ani. Adolescentului i-au fost necesare aproape 12 luni pentru a se obișnui cu noua viață.

Părinții au decis să îl înscrie la Institutul Cervantes din București, deși instituția se află la 13 kilometri de locuința familiei.

Numărul mare de solicitări primite anual de centru este considerat un alt semn al revenirii familiilor românești din Spania.

„Aici găsesc o insulă în care limba spaniolă predomină, ceea ce face puțin mai ușoară integrarea copilului în noua realitate”, a declarat Camelia Rădulescu, directoarea institutului.

„Faptul că au un profesor nativ le oferă încredere, deoarece pot comunica mai ușor, iar acesta le prezintă elemente culturale comune”, a adăugat ea.

Printre elevele înscrise la cursuri se numără Sofia Suditu, în vârstă de 16 ani. Adolescenta și mama sa au plecat din Zaragoza și s-au mutat la București în noiembrie, după începerea anului școlar. Bunica și mătușile fetei au rămas în Spania.

„Ne lipsea viața în țara noastră și să vorbim limba noastră”, a mărturisit Sofia.

Adolescenta spune că înțelege mai bine umorul spaniol și nu exclude posibilitatea de a se întoarce, la un moment dat, în Spania.

Salariile și ajutoarele din România au încurajat întoarcerea

Sociologul Dumitru Sandu, de la Universitatea din București, consideră că efectele economice ale pandemiei au accelerat revenirea unei părți dintre românii stabiliți în Spania. Alții au ales să plece către state din nordul Europei.

Creșterea salariilor și a prestațiilor sociale din România a contribuit, de asemenea, la această schimbare, potrivit specialistului în fenomene migratorii.

„Ajutoarele acordate familiilor pentru copii sau pentru locuință, precum și salariile mai mari, i-au determinat pe mulți să părăsească Spania”, a explicat sociologul.

Dumitru Sandu estimează că această plecare va afecta economia spaniolă, care „va pierde lucrători valoroși, atât calificați, cât și necalificați”.

Aproape 10.000 de familii revenite din Spania au solicitat în 2025 ajutoarele familiale acordate prin Ministerul Muncii din România. O cercetare realizată de Cult Market Research în 2023 arăta, totodată, că 59% dintre românii stabiliți în Spania își doreau să se întoarcă în țară. Procentul era cu 11 puncte mai mare decât cel înregistrat printre comunitățile românești din Italia și Germania.