Psiholog român în Germania: „Părinţii români au multe de învăţat de la părinţii nemţi”

Germanii au un stil diferit de viaţă de noi, o altă cultură, iar atunci când vine vorba despre creşterea şi educarea copiilor au alte principii – mult timp petrecut în natură indiferent de vreme, locuri de joacă din lemn, nisip. Nu aplică forme de corecţie fizică copiilor, ceea ce în România încă se întâmplă. Jurnaliștii de la CSID au stat de vorbă cu Andrada Tache, psiholog cu experienţă în România dar şi în Germania. Ea este şi mamă a două fetiţe pe care le creşte în Germania.

„Faptul că psihologia şi psihoterapia există şi se dezvoltă în Germania de foarte mult timp (la noi, în perioada comunistă Facultatea de Psihologie a fost interzisă) iar accesul către aceste servicii este inclus în sistemul de asigurări de sănătate, face ca distanţa culturală dintre Germania şi România să fie una foarte mare” îşi începe Andrada Tache discursul.

Deci toţi cei care au asigurare de sănătate au acces la psiholog şi implicit îşi pot găsi mai uşor rezolvare problemelor emoţionale, depresiilor, dilemelor decât cei ce nu merg la terapie. „Da, în Germania oamenii din toate păturile sociale au experienţa multor generaţii de înaintaşi trecuţi pe la psiholog, marca extrem de evidentă în tot ce fac nemţii, cu atât mai mult în creşterea copiilor” continuă psihologul.

Germanii nu îşi cresc copiii cu ajutorul bunicilor sau al bonelor

Concret, ce putem învăţa de la familiile de nemţi?

„În primul rând, felul în care părinţii se raportează la ideea de a face copii este minunat, din punctul meu de vedere. Şi anume îşi iau concediu de creştere a copilului minim 1 an, nu au bone sau rude care să îi ajute, taţii îşi pot lua şi ei concediu paternal, iar mamele pot alege să lucreze part-time ca să se ocupe de copii mai bine, fără stigma socială, fără probleme din partea angajatorului. Contează foarte mult şi ajutorul primit de la tot felul de instituţii pentru creşterea copilului de până în 6 ani, servicii inexistente la noi în România.”

Întregul articol poate fi citit pe site-ul „Ce se întâmplă doctore?”