MAE: Ziua Europei, un moment special pentru cetățenii europeni, inclusiv pentru cei români

Cu ocazia Zilei Europei sărbătorită la 9 mai, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis un mesaj românilor din țară și de pretutindeni.

Redăm mai jos textul integral al mesajului, sosit într-un comunicat pe adresa redacției noastre:

Marcăm astăzi Ziua Europei, un moment special pentru statele membre UE, pentru cetățenii europeni, inclusiv pentru cei români.

Aniversăm 70 de ani de la momentul când ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman rostea Declarația care avea să rămână în istoria construcției europene drept „Declarația Schuman”, un proiect fără precedent de cooperare care a evoluat de-a lungul anilor și care a condus la crearea Uniunii Europene, așa cum o cunoaștem astăzi.

La 9 mai 1950, Robert Schuman spunea că „Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt”. Liderul francez definea astfel unul dintre principiile care au stat la baza celor mai importante realizări ale Uniunii.

Uniunea Europeană reprezintă astăzi un proiect unic în lume, un proiect care continuă să aducă pacea și prosperitatea pe continentul european și numeroase beneficii cetățenilor, de neimaginat la mijlocul secolului al XX-lea, când Europa ieșea cu greu din încercarea tragică a celui de-al Doilea Război Mondial.

Ziua de 9 mai ne oferă, ca în fiecare an, prilejul unei incursiuni în trecutul și evoluția proiectului european. Ne oferă, în același timp, ocazia unei reflecții asupra a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană pentru noi toți, atât în vremuri obișnuite, cât și în momente dificile, cum este cel de acum, când lumea întreagă se confruntă cu o provocare majoră, o criză sanitară de amploare. Mai mult ca oricând ni se confirmă faptul că valoarea construcției europene constă în solidaritate, pe care se bazează acțiunea comună, coordonată, în beneficiul cetățenilor europeni. Și este momentul unei gândiri aprofundate despre viitorul proiectului european.

Nu este prima criză cu care Uniunea se confruntă, proiectul european fiind marcat în trecutul recent de alte provocări, precum criza economico-financiară sau cea a migrației, care au evidențiat faptul că astfel de fenomene de amploare nu pot fi gestionate individual, ci doar prin soluții comune. Și, nu de puține ori, provocările s-au suprapus.

Lecțiile trecutului au arătat că trebuie să rămânem consecvenți în a răspunde prompt așteptărilor cetățenilor, în a obține rezultate concrete, care se reflectă direct, pozitiv, în opinia acestora, în sprijinul lor pentru acțiunea europeană.

Realizările noastre comune dau măsura acestei percepții, ele reprezentând forța motrice a Uniunii Europene, atât în plan intern, cât și în planul acțiunii sale externe.

Uniunea reprezintă, în același timp, un model democratic de valori și principii, care au fost și rămân fundamentale pentru prosperitatea cetățenilor europeni. Tocmai de aceea, pentru România, apartenența la Uniunea Europeană a adus, pe lângă beneficiile incontestabile care derivă din funcționarea pieței interne, creșterea schimburilor comerciale cu partenerii europeni, impulsionarea investițiilor străine directe, și integrarea firească într-un spațiu de valori și principii comune, care dau nota definitorie a societăților europene.

Românii sunt, în continuare, printre cetățenii europeni care sprijină puternic proiectul european. În acest spirit pro-european, în primul semestru al anului trecut, România a exercitat cu succes Președinția Consiliului UE, promovând o agendă ambițioasă, axată pe coeziunea europeană, înțeleasă pe toate palierele sale – politic, economic, social, al valorilor europene.

Să ne reamintim astăzi că anul trecut, la 9 mai, România găzduia, prin Președintele Klaus Iohannis, la Sibiu, Summitul privind viitorul Europei, încheiat prin adoptarea Declarației de la Sibiu, care a reiterat o viziune axată pe o Europă unită și coezivă, pe principiile fundamentale ale acțiunii europene – unitate, solidaritate, democrație, angajamentul pentru soluții comune, bazate pe încredere și respect.

Această abilitate de a acționa împreună, consonant, este cu atât mai importantă în momente de mare încercare. Actuala pandemie a supus unui test major capacitatea europeană de răspuns la crize, rolul Uniunii în gestionarea unor provocări atât de complexe, cu consecințe devastatoare la nivel mondial.

Statele membre au adoptat în ultimele luni măsuri fără precedent, pentru a restrânge impactul pandemiei, iar Uniunea Europeană, în strânsă cooperare cu statele membre, este activă în gestionarea cât mai eficientă a acestei crize, prin adaptarea a numeroase pârghii și mecanisme existente sau prin încercarea de identificare a unora noi. Sprijinul pe care ni-l acordăm reciproc la nivel european, sprijinul pentru cetățeni și pentru mediul economic sunt vitale. Nici un stat membru nu este atât de puternic pentru a lupta singur în fața acestei provocări.

Și pentru că 9 mai nu trebuie să fie doar o privire spre trecut, ci și o perspectivă spre viitor, reafirm angajamentul României pentru consolidarea unei Uniuni Europene puternice în interior și capabilă să acționeze coerent în exterior, în raport cu statele terțe, cu partenerii săi din vecinătate, cu partenerii strategici. Proiectul european trebuie să însemne în continuare un angajament solid în sprijinul partenerilor din vecinătate, în favoarea continuării politicii de extindere, și o acțiune globală, orientată către pace, stabilitate, promovarea valorii multilateralismului.

România va continua să fie pe deplin angajată în construcția europeană și să-și aducă o contribuție la consolidarea Uniunii Europene, în beneficiul cetățenilor săi.

Cei 70 de ani de construcție europeană au dovedit capacitatea proiectului european de a învăța din lecțiile trecutului și de a ieși întărit din fiecare criză. Am încredere că vom depăși împreună acest moment de răscruce și că vom reține lecția solidarității, iar Uniunea va fi astfel mai puternică, mai eficientă.