Adolescent român din Franța, și-a ucis mama vitregă pentru că nu mai făcea față abuzurilor din partea ei. Condamnat la 14 ani de închisoare
Un tânăr de naționalitate română, în vârstă de 18 ani, a fost condamnat vineri, 21 aprilie 2023, la 14 ani de închisoare pentru uciderea mamei sale vitrege, crimă petrecută în 2020 în localitatea franceză Millau din departamentul Aveyron (Occitania).
Așa cum relatează publicația Midi Libre, după trei zile de audieri cu ușile închise, juriul Tribunalului din Aveyron (format din trei bărbați și trei femei, jurați trași la sorți) a pronunțat sentința pentru acest tânăr venit din România și ajuns în Franța la vârsta de 11 ani.
Crima s-a petrecut la date de 1 septembrie 2020, în plină pandemie și cu câteva zile înainte de începerea anului școlar. Dimineața, la ora 8:30, locuitorii cartierului Malhourtet din Millau s-au pomenit cu mai mulți polițiști care au descins în zonă.
Un locatar, jenat de țipetele care se auzeau dintr-un apartament vecin, a sunat la numărul de urgență 17 (Jandarmerie). Odată ajunși la fața locului, polițiștii au făcut o descoperire macabră: cadavrul unei femei zăcea pe podea într-o baltă de sânge. Ulterior s-a aflat că victima ar fi împlinit 40 de ani în ziua următoare.
Posesor al unui alibi incontestabil, soțul victimei a fost exonerat rapid, dar fiul vitreg al acestia, pe atunci în vârstă de 16 ani, a mărturisit crima.
Anchetatorii au găsit un cuțit de bucătărie pe o piesă de mobilier. Era arma crimei. Potrivit autopsiei, victima a fost înjunghiată de peste 30 de ori.
Copilărie plină de abuzuri
În timpul arestului, tânărul a menționat o „relație conflictuală” cu mama sa vitregă și „o situație de agresiune și mustrări regulate”. Adolescentul a mai indicat că a fost victima violenței fizice „recurente” precum și a „abuzurilor”, toate din partea mamei sale vitrege.
„Tatăl său a fost prezent, dar nu a fost niciodată violent”, după cum citează francetvinfo.fr.
Pentru avocații apărării, Lauriane Noto de la Perche (fostă provincie franceză – n.r.) și Valerie Bentivegna, de la baroul din Montpellier (departamentul Herault), „adolescentul nu a mai suportat, după toți acești ani de agresiune și violență”.
În fața instanței, tânărul s-a confesat. Juriul a aflat mai întâi ce s-a întâmplat în România, unde a crescut tot alături de mama sa vitregă. Au fost menționate scene deosebit de umilitoare, cum ar fi mâncatul dintr-un castron pentru câine, așezarea lui în genunchi pe pietre în timp ce era lovit și multe altele.
Când avea 11 ani, familia lui s-a mutat în Franța și s-a stabilit în cartierul Malhourtet, în Millau. Violența a scăzut în frecvență, dar încă a existat. Mai presus de toate, tânărul a simțit că nu era considerat egal cu frații săi vitregi.
Tatăl, muncitor agricol în South Aveyron la momentul evenimentelor și prezent în tribunal în cele trei zile de proces, a fost parcă absent, un fel de spectator la cele întâmplate. În timpul mărturiei sale, el a subliniat că i-a cerut soției sale să oprească abuzul, dar fără succes.
O tragedie care putea fi evitată
Adolescentul s-a refugiat apoi în jocuri video. La școală, i-a povestit unui coleg de clasă despre viața sa cotidiană. Mama colegului său a făcut un prim raport la serviciile sociale și a fost deschisă o anchetă care, în final, nu a dus la nimic.
Ulterior, încrederea adolescentului a fost pusă în asistența socială a colegiului. În ianuarie 2019 a fost trimis chiar un e-mail procurorului pentru a avertiza despre soarta elevului. Mama sa vitregă a fost audiată de poliție dar a negat totul. Și, din nou, serviciile sociale au lăsat problema să treacă.
„Au băgat totul sub covor! Această dramă a fost prezisă. În mai multe rânduri, a cerut să fie dat într-o altă familie, de plasament. Dacă l-am fi ascultat…”, au spus avocații apărării care speră, totuși, la un „viitor” pentru clientul lor.
„Este capabil de lucruri mărețe, urmează pregătirea în detenție și visează să devină dresor canin”, au dezvăluit ei.
Anul trecut, un colegiu de psihiatri și psihologi a ajuns la concluzia că există un „risc de reiterare a faptelor aproape de zero” și o „periculozitate la fel de scăzută”.
Dar juriul Tribunalului din Aveyron a decis altfel. Spre surprinderea tuturor, cei șase jurați au adăugat încă patru ani celor zece ceruți de procurorul Mathilde Jayais, ca pedeapsă pentru inculpat.