miercuri, 30 octombrie 2024
Informația fără granițe


Agricultura din Europa îngenuncheată fără sezonierii români care au fugit în țară de teama coronavirusului

Scris de: Mihai Diaconu , înv Din diaspora Fără categorie În evidență Prima pagină Știri - luni, 30 martie 2020 Etichete: , , , , , , , , , ,

Se știe deja că, odată cu izbucnirea epidemiei cu coronavirus în mai multe țări din Europa, sute de mii de români s-au întors în țară. Unii de teama de a nu fi contaminați și ei, alții din dorința de a nu rămâne blocați pe țărmuri străine fără bani, fără mâncare sau fără un acoperiș deasupra capului. Autoritățile române estimează că numărul celor întorși în țară în ultima lună ar fi undeva între 200.000 și 950.00.

Foarte mulți dintre aceștia lucrau ca sezonieri prin țările Uniunii Europene. Unii prin stațiunile de schi sau alte zone turistice, dar foarte mulți lucrau în agricultură, în marile state din UE și nu numai, precum Italia, Germania, Franța, Spania sau Marea Britanie. State care acum resimt puternic lipsa lor și riscă să piardă mii de tone de fructe și legume în acest an datorită lipsei de forță de muncă din sectorul agricol.

- Continuarea după publicitate -

Confirmarea acestui risc la care este supusă agricultura din Europa vine și din presa străină:

Corriere della Sera – Italia

Dacă pandemia nu se oprește în scurt timp (iar acest lucru pare tot mai puțin probabil de la o zi la alta), fructele și legumele proaspete vor începe să lipsească în Europa. Motivele sunt simple: coronavirusul nu numai că împiedică mișcarea internă, ci și mișcarea globală a produselor și a persoanelor care sunt necesare pentru recoltarea culturilor. Și astfel, în scurt timp, magazinele ar putea avea mari dificultăți în umplerea rafturilor cu fructe și legume. Pe scurt, Uniunea Europeană se confruntă cu un risc serios de a pierde autonomia alimentară în acest an, precum și rolul său de principal exportator la nivel mondial în ceea ce privește produsele alimentare (138 miliarde de euro cifră de afaceri, cu un surplus comercial în sectorul agroalimentar de 22 miliarde de euro). În paralel, lanțurile de aprovizionare occidentale sunt pe punctul de a ceda, zdrobite de deficitul de șoferi de camioane și de restricțiile asupra navelor maritime, măsuri care afectează fluxul regulat de mărfuri.

Potrivit Coldiretti (principala asociație din sectorul agricol italian – n.r.) închiderea frontierelor interne și externe ale Uniunii Europene va face ca aproape un milion de lucrători agricoli sezonieri să lipsească din cele 27 de țări UE. Iar campaniile de recoltare sunt iminente, pentru Italia și pentru principalele țări agricole, precum Franța și Spania. „Cea mai numeroasă comunitate de lucrători agricoli din Italia”, a explicat Coldiretti, „este cea română cu 107.591 angajați”.

- Continuarea după publicitate -

El Economista – Spania

Agricultorii sunt obișnuiți să se descurce cu secetele, furtunile și recoltele sărace, dar agricultura se confruntă acum cu cea mai mare provocare din ultimele decenii din cauza coronavirusului . Cristóbal Picón din Huelva are culturi de căpșuni. În fiecare primăvară are 200 de muncitori din Maroc și România pentru a le culege. Anul acesta, în ciuda recoltelor bune, a reușit să recruteze mai puțini oameni, majoritatea spanioli.

„Pot face față unei culturi sărace, dar când ai 80% din producție gata și nimeni nu o poate recolta, te simți neputincios, nu știm cum vom putea să culegem căpșunele”, a spus fermierul pentru Bloomberg.

Financial Times – Marea Britanie

În această perioadă a anului, Matt Stanton s-ar pregăti în mod normal să întâmpine de la 70 până la 80 de lucrători sezonieri români să recolteze sparanghel în ferma familiei sale din Kent, sud-estul Angliei. În acest an, el așteaptă doar șapte. Cu aceeași problemă se confruntă și fermierii din țările mai bogate din întreaga lume, deoarece pandemia de coronavirus restricționează călătoriile internaționale, perturbând fluxurile anuale create de sute de mii de oameni din națiuni mai sărace pentru a recolta alimente.

„Va trebui să ne descurcăm cum putem… dacă nu putem recolta, vom pierde producția din acest an”, a spus Stanton.

Le Monde – Franța

Ministrul Agriculturii, Didier Guillaume, a lansat în dimineața zilei de marți, 24 martie, un apel „către armata din umbră, un mare apel către femeile și bărbații care vor să muncească”: francezii sunt rugați să meargă la muncă pe câmpuri, a anunțat el. Un apel la care și Christiane Lambert, președintele FNSEA, a dat contur. „Cu granițele închise, polonezii, românii, spaniolii sau marocanii nu vor fi acolo pentru recoltă. 45.000 de lucrători sezonieri sunt necesari în martie, 80.000 în aprilie și 80.000 în mai ”, a explicat ea.

- Continuarea după publicitate -

În total vorbim de 200.000 de lucrători sezonieri esențiali pentru activități de recoltare a legumelor. De asemenea, trebuie să facem față și absenteismului care a lovit acest sector. „La sfârșitul primei săptămâni, rata absenteismului a crescut la 25% în recoltarea legumelor”, spune Jacques Rouchaussé, președintele producătorilor de legume din Franța. Un fenomen care afectează toate producțiile.

Der Spiegel – Germania

Agricultura ar putea rămâne fără muncitori sezonieri din cauza pandemiei cu coronavirus. Pentru a preveni acest lucru, Cabinetul Federal a înlesnit, luni, legea muncii pentru întreprinderile agricole. „Numai în martie este nevoie de cel puțin 30.000 de lucrători sezonieri, până în luna mai cererea va crește la 85.000″, a declarat ministrul federal al Agriculturii, Julia Klöckner (CDU). În momentul de față, lipsesc în special ajutoarele pentru recoltare din Polonia și România. Prin urmare, lucrătorilor disponibili ar trebui să li se permită acum să lucreze mai mult.

RTBF – Belgia

Timpul se scurge. În Belgia avem 56.000 de lucrători sezonieri în fiecare an și aproape 9 din 10 lucrători provin din străinătate, în special din Polonia, România sau Bulgaria. Sectorul este supus unor riscuri mari și va suferi din cauza lipsei  de forță de muncă dacă nu găsim o soluție: „Guvernul a dublat deja perioada de lucru autorizată pentru lucrătorii sezonieri de la 65 la 130 de zile”, a explicat Claude Vanhemelen, de la Federația Horticolă Valone.