Ajutoarele sociale din Germania, o comoară pentru români. Documentar realizat de o jurnalistă germană

Familiile de români stabilite în Germania sunt în centrul unui documentar care urmărește atât viața acestora peste hotare, cât și schimbările din localitățile lor de origine din România. Declarația unui viceprimar român, care compară sprijinul german cu „o comoară”, a devenit unul dintre punctele centrale ale dezbaterii.

Potrivit publicației WELT, reportajul a provocat inclusiv reacția politicienei germane Sahra Wagenknecht, care a cerut oprirea alocațiilor pentru copiii care nu locuiesc în Germania. Solicitarea sa este o poziție politică, în condițiile în care regulile europene permit, în anumite situații, plata acestor prestații și pentru copii aflați în alt stat membru.

Documentarul postului public MDR, realizat de jurnalista Jana Gareis, poartă titlul „Migrația sărăciei în UE: statul social într-un impas?”. Disponibil deja online și programat pentru difuzare la televiziune pe 4 noiembrie 2026, filmul urmărește situația din Magdeburg, Halle și Hagen, dar și din localități românești vizitate de reporteri.

Jurnalista revine astfel asupra unui subiect pe care îl documentase în 2018.

Familii cu zece sau chiar 15 copii

La Bărbulești, în județul Ialomița, Zobar-Marian Cuțitaru, prezentat ca viceprimar, vorbește despre importanța prestațiilor germane pentru familiile numeroase din comunitate.

El spune că unele au zece sau chiar 15 copii și că administrația eliberează lunar aproximativ 20–30 de adeverințe necesare pentru demersurile privind alocațiile. Pe lângă acestea, menționează ajutorul social și sprijinul pentru locuință.

„Se adună repede. Pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România, este ca o comoară”, afirmă acesta.

Un alt interlocutor, Marcel Bamboi, primarul comunei Cojasca, de care aparține satul Fântânele, consideră că prestațiile reprezintă un motiv important pentru plecarea unor locuitori.

„Dacă Germania nu ar oferi aceste prestații, probabil că ei nu ar fi acolo”, spune edilul.

În localitățile românești vizitate, Jana Gareis observă locuințe mai mari și mai moderne decât la precedenta deplasare, precum și automobile scumpe, unele înmatriculate în Germania.

Mărturiile localnicilor descriu situații diferite: muncă în construcții, activitate în curierat, colectarea fierului vechi, dar și muncă nedeclarată, invocată de unul dintre cei intervievați în legătură cu copiii săi.

Un tată român cu șase copii spune că lucrează pentru compania de curierat DPD, locuiește cu familia în Hagen și plătește o chirie de 600 de euro. La momentul întâlnirii cu jurnalista, afirma că se află într-un concediu de șase săptămâni.

Cum ajunge calculul la 4.500 de euro lunar

Documentarul prezintă o simulare pentru o gospodărie formată din doi părinți și șapte copii. Adulții ar câștiga împreună aproape 700 de euro din activități cu venituri reduse, iar alocațiile, sprijinul pentru asigurarea traiului și alte prestații ar putea însuma până la aproximativ 3.800 de euro.

Venitul total rezultat în exemplu ar fi de circa 4.500 de euro net lunar. Filmul menționează separat și asigurarea unei locuințe adecvate.

Pentru exemplul comparativ din România, sunt luate în calcul aproximativ 260 de euro net din muncă și prestații de circa 1.200 de euro pentru cei șapte copii, rezultând un total rotunjit la aproximativ 1.500 de euro.

Aceste valori descriu situațiile construite pentru comparație și depind de componența familiei, venituri și condițiile de eligibilitate.

Într-un interviu, un muncitor român în construcții, tată a șapte copii, menționează o alocație germană de 255 de euro. Cuantumul actual este însă de 259 de euro lunar pentru fiecare copil eligibil.

Marc Elxnat, reprezentant al Asociației Orașelor și Comunelor din Germania, susține că inclusiv o activitate cu puține ore poate permite dobândirea statutului de lucrător și, în combinație cu legislația socială germană, accesul la prestații suplimentare.

Statutul presupune însă o activitate reală, iar acordarea sprijinului este condiționată de respectarea cerințelor legale și de situația gospodăriei.

Tratament medical, costuri și controale

Reportajul reia și povestea Mihaelei Bolbugiano, o româncă intervievată în urmă cu opt ani, care suferă de o boală pulmonară cronică și beneficiază de tratament în Germania.

Soțul ei spune că un medic din România le recomandase să plece într-o țară în care să poată primi îngrijirile necesare.

„Trebuie să mulțumesc Germaniei. Vă mulțumesc foarte mult”, declară bărbatul.

În paralel, filmul prezintă nemulțumirile unor locuitori din cartiere germane, care reclamă zgomot, deșeuri, incidente violente și dificultăți de comunicare cu unii dintre vecinii lor.

Datele prezentate în documentar și atribuite Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă indică, pentru Magdeburg, o creștere a cheltuielilor sociale destinate cetățenilor români de la puțin peste 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane de euro în 2025. În aceeași perioadă de extindere a mobilității europene, a crescut puternic și populația românească a orașului.

Pentru Hagen, reportajul indică aproximativ 3.100 de beneficiari ai sprijinului pentru asigurarea traiului din circa 4.500 de locuitori cu cetățenie română, adică aproape 70%. Comparația cu 2013 pornește de la 52 de beneficiari.

Primărița din Magdeburg, Simone Borris, afirmă că administrația locală poate interveni asupra consecințelor, dar trebuie să aplice legislația stabilită la alte niveluri.

În Hagen, echipe comune ale poliției, administrației și serviciilor care gestionează prestațiile verifică imobile degradate, condițiile de locuire, supraaglomerarea și posibilele fraude. Unele clădiri sunt evacuate și ulterior reabilitate.

Guvernul german a aprobat pe 23 septembrie 2026 un plan cu zece măsuri împotriva fraudării prestațiilor și a exploatării persoanelor venite din alte state ale UE. Acesta urmărește, între altele, îmbunătățirea schimbului de date, combaterea angajărilor fictive și intervenții asupra imobilelor folosite în asemenea scheme.

Executivul și-a anunțat și intenția de a solicita examinarea regulilor europene privind libera circulație. La 30 octombrie 2026, reprezentantul Ministerului Muncii preciza că pentru măsurile care mai necesitau modificări legislative sau administrative continuau discuțiile, fără să ofere un calendar concret.