Anca, moartă în atentatele din Spania alături de alți 15 conaționali. Comemorarea victimelor la împlinirea a 20 de ani de la tragedie

La 11 martie 2024 s-au împlinit 20 ani de la atentatele teroriste de la Madrid, Spania, soldate cu 192 de morţi, între care 16 cetățeni români, şi peste 2.000 de răniţi, între care 171 români.

Zece bombe au explodat la Madrid şi în suburbiile sale la bordul a patru trenuri cu navetiști care se îndreptau spre gara madrilenă Atocha. Scenariul terorii a fost orchestrat cu 12 rucsacuri încărcate cu peste 100 de kilograme de explozibil dispuse în trenuri.

Într-o emoționantă rememorare a atentatului terorist, comunitatea din Majadahonda își aduce aminte de Anca Valeria Bodea, o tânără româncă de 26 de ani care și-a pierdut viața în acea tragică zi.

Ajunsă în Spania cu doar două luni înainte de atentat, Anca a lăsat în urmă o poveste de viață și de dragoste care a impresionat pe toți cei care au cunoscut-o.

Anca Valeria Bodea, originară din Oradea, a mers în Spania pe 7 ianuarie 2004, în căutarea unui nou început. Găzduită de frații Eugen, Florin și Daniel Terbea în Guadalajara, tânăra a început să lucreze ca baby-sitter în Majadahonda, un orășel la periferia Madridului.

Povestea sa de dragoste cu Eugen, unul dintre frații români care au primit-o în casa lor, adăugă un strat de emoție la tragicul său destin.

În zilele premergătoare atentatului, Anca a fost cuprinsă de un puternic sentiment premonitoriu, spunându-i lui Daniel că simte că i se va întâmpla ceva rău. În ciuda încercărilor de a o liniști, destinul avea să o surprindă, într-adevăr, în cel mai tragic mod posibil.

În dimineața zilei de 11 martie, în drum spre Majadahonda, Anca a fost una dintre victimele atentatelor teroriste care au șocat întreaga lume.

Anca Valeria Bodea nu era doar o tânără care încerca să-și construiască o viață mai bună în Spania; era o persoană educată, vorbitoare de engleză și franceză, care dorea să-și continue studiile și să-și găsească un loc de muncă în concordanță cu pregătirea sa.

Înaintea atentatului, își exprimase dorința de a se căsători cu Eugen, visând la rochii de mireasă și la o viață împreună în Spania.

În 2018, comunitatea din Guadalajara și Majadahonda și-a adus omagiul printr-o expoziție foto intitulată „Once de Marzo”, inițiată de fotograful Eduardo Nave.

Expoziția a avut ca scop nu doar comemorarea victimelor, dar și revitalizarea sprijinului moral pentru supraviețuitori și reafirmarea valorilor de unitate și rezistență în fața terorismului care au unit spaniolii în acele zile de tristă amintire.

Vinovații au primit pedepse însumate de peste 100.000 de ani de închisoare

Procesul celor 29 de suspecţi în cazul atentatelor a început la 15 februarie 2007 la Madrid, fiind cel mai important caz anchetat vreodată în Europa pentru acţiuni teroriste. S-a desfăşurat sub o strictă securitate, într-o anexă a Tribunalului antiterorist spaniol, aflat în parcul Casa de Campo, în vestul capitalei spaniole.

Dintre cele 29 de persoane puse sub acuzare, opt au fost achitate, restul de 21 fiind condamnate la ani grei de închisoare.

Printre cei condamnaţi s-au numărat: marocanul Jamal Zugam (42.922 de ani de închisoare), compatriotul acestuia, Orman el-Gnaoui (42.924 de ani de închisoare), şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras (34.715 ani de închisoare).

Suárez Trashorras a fost condamnat pentru că a furnizat dinamita şi „era conştient de folosirea ei în scop ucigaş”. Audienţa Naţională l-a considerat responsabil de moartea celor 191 de persoane din trenuri, dar şi de decesul agentului forţelor de ordine care şi-a pierdut viaţa la câteva zile după atentate, în urma exploziei sinucigaşe a celorlalţi autori ai atentatelor, într-un apartament din Leganés.

Presupusul şef al reţelei de terorişti care a pus la cale atentatele, Hassan al-Haski, ca şi membrii acesteia au fost condamnaţi la câte 15 ani, respectiv 12 ani de închisoare, pentru apartenenţă la o organizaţie teroristă, fără să le fie însă dovedită legătura cu atentatele din Madrid.