Anul bisect și ziua de 29 februarie în tradiția populară, curiozități și superstiții

Luna februarie a acestui an are 29 de zile în calendar, iar anul 2020 este an bisect.  Ziua de 29 februarie este una neobișnuită, o zi rară, care vine o dată la patru ani. Anul bisect are semnificații aparte în tradiția populară românească și aduce cu el mai multe superstiții.

Există o legendă care ne explică de ce luna februarie are, din patru în patru ani, o zi în plus. Se spune că Sfântul Casian, sărbătorit pe 29 februarie, s-ar fi dus la Dumnezeu să-i ceară să fie şi el onorat, să aibă o zi a lui, la fel ca şi alţi sfinţi, însă Dumnezeu a fost nemulţmit de măsura faptelor bune pe care le-a săvârşit şi, supărat, i-a spus sfântului să plece şi să se întoarcă doar din patru în patru ani, scrie Adevărul.

În acest an nu e bine să te căsătoreşti. Se crede că mirii vor divorţa destul de repede. De asemenea, nici divorţul nu este recomandat în acest an pentru că se crede că persoanele acestea vor rămâne singure pentru multă vreme. Nici schimbări majore precum locul de muncă, rezidenţa ori culoarea părului nu sunt de bun augur în acest an, precum nici demararea proiectelor mari ca şi construcţia unei case, achiziţii scumpe ori demararea unor afaceri.

O credinţă aparte spune că o dată la patru ani, ciupercile din pădure devin, toate, otrăvitoare, de aceea, în acest an nu se culeg ciuperci. Credinţa populară însă spune că argintul este cel care ne fereşte de necazuri, de aceea se recomandă purtarea bijuteriilor de argint. Acestea ajută la întărirea aurei energetice, scrie aceeaşi sursă.

Persoanele născute, însă, pe 29 februarie, se pot considera pe cât de ghinioniste, pe atât de norocoase. Asta pentru că majoritatea spun că în anii bisecţi se serbează o singură dată, în timp ce în restul anilor, îşi pot ţine ziua de două ori, atât în 28 februarie, cât şi în 1 martie.

Anii bisecţi pot fi recunoscuţi şi după faptul că atunci au loc olimpiadele de vară.

Explicaţia științifică a anului bisect

Un an este definit ca perioada completă de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui, care după cele mai riguroase calcule se realizează în 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde. Având în vedere că omenirea are nevoie să se bazeze pe un calendar format dintr-un număr întreg de zile, a apărut convenţia ca, din patru în patru ani, cele şase ore şi ceva care se adună să se convertească într-o zi în plus în calendar. Este dacă vreţi, modalitatea de sincronizare a anului astronomic cu cel calendaristic sau al anotimpurilor.