Călătoria minorilor români în străinătate și cauzele pentru care mulți părinți sunt opriți la frontieră

Cetăţenii români care nu au împlinit încă 18 ani pot ieşi din ţară pe baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau, în cazul minorilor  peste 14 ani, carte de identitate- numai dacă sunt însoţiţi de o persoană majoră şi cu acordul părinţilor ori al reprezentanților legali, informează Poliția de Frontieră Română.

IMPORTANT: Certificatul de naștere nu reprezintă document de călătorie!

Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate îi obligă astfel pe polițiștii de frontieră să permită ieșirea din țară a cetățenilor români minori numai în următoarele cazuri:

• atunci când călătoresc în străinătate însoţiţi de ambii părinţi;
• atunci când călătoresc împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte.

IMPORTANT: Dacă persoana care însoțește minorul nu este unul dintre părinții acestuia, atunci este obligat să prezinte la controlul de frontieră și cazierul judiciar.

Legea permite, de asemenea, ca persoana desemnată ca însoțitor al copilului să facă parte din cadrul unei societăţi comerciale care este autorizată, în condițiile legii, să desfășoare transport de persoane. De exemplu, șoferul autocarului sau al microbuzului cu care copilul se deplasează în străinătate poate fi împuternicit în această privință.

Pentru a putea împuternici o altă persoană să însoțească minorul în călătoria în afara țării este nevoie de o declarație notarială din partea părintelui/părinților/reprezentantului legal care să aibă forma și conținutul stabilite de lege:

• Model declaraţie privind acordul unuia dintre părinți pentru ieșirea din țară a minorului însoțit de celălalt părinte
• Model declaraţie privind acordul părinţilor pentru ieşirea din țară a minorului însoțit de o altă persoană fizică majoră

În urma modificărilor şi completărilor la Legea 248/2005, conținutul declarației notariale de consimțământ la ieșirea din România a minorilor a fost simplificat. Prin urmare, valabilitatea declarației date de către părinte/părinți/reprezentantul legal pentru ieșirea din România a unui cetățean român minor poate fi de maximum 3 ani, iar din conţinutul ei se elimină obligativitatea menționării scopului deplasării și a rutei, precum și condiția indicării exprese a statului/statelor de destinație.

Declarația părintelui/părinților/reprezentantului legal

Potrivit art. 30 alin. (7) din Legea 248/2005, declarația de acord trebuie să fie autentificată în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare.

Valabilitatea acordului cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate nu poate depăși 3 ani de la data autentificării declarației.

În situația în care au intervenit modificări cu privire la datele de identitate (ex. nume de familie) sau documentele de călătorie (pașaport nou eliberat/carte de identitate preschimbată) ale persoanelor menționate în cuprinsul declarației (părinți/reprezentant legal, minor sau însoțitor), documentul rămâne valabil dacă identificarea persoanelor se poate face pe baza celorlalte date (ex.- CNP).

Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează aceştia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anunţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabila minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

Minori, cetățeni români, cu domiciliul/reședința în străinătate

În cazul minorilor, cetăţeni români cu domiciliul/reședința în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reședința, nu mai este necesară prezentarea declarației părinților/tutorilor la ieşirea din România. Este nevoie, însă, ca însoțitorul copilului să facă dovada domiciliului sau a reședinței în străinătate prezentând un document precum: paşaportul minorului, permisul de rezidenţă, adeverinţe care atestă rezidenţa etc.

„Dovada domiciliului minorului în țara de destinație se face cu documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 94/2006, cu alt document de călătorie al minorului sau cu documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, iar dovada reședinței minorului se face cu documente emise de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat. În cazul în care destinația călătoriei nu poate fi dovedită prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare pentru întregul parcurs al călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf o declarație pe proprie răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului.”, precizează PFR.

Cele mai des întâlnite cauze pentru care nu se permite ieșirea minorilor români din țară

Poliția de Frontieră Română a constatat că celor mai mulţi cetăţeni români minori nu li s-a permis ieşirea din ţară din următoarele motive:

• nu posedau documente de călătorie valabile;
• părintele însoţitor nu avea acordul celuilalt părinte prin procura notarială;
• însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, nu au prezentat cazierul judiciar.