Îngrijitoare de bătrâni în Germania: „În România eram asistentă medicală, dar străinătatea mi-a oferit o viață mai bună”

Locuiesc cu seniorii germani și au grijă de ei non-stop. Sute de mii de îngrijitori ce provin din Europa de Est lucrează în Germania, 24 de ore din 24, mulți dintre ei pe salarii de mizerie. Liana, o femeie de naționalitate română, în vârstă de 53 de ani, vorbește sincer despre momentele dificile ale vieții de îngrijitor, dar conchide: „Îmi place meseria mea”.

Viața Lianei s-a schimbat pentru totdeauna începând cu anul 2015. Problemele financiare majore cu care se confrunta atunci au forțat-o să-și schimbe mentalitatea românului resemnat cu munca din țara sa. Ea știa că trebuie să facă ceva. Așa că a luat o decizie radicală. Liana, care de fapt are un alt nume și este o asistentă medicală calificată în orașul ei natal, a urcat într-un autocar și a pornit către orașul german Freiburg (Baden-Württemberg). Ea s-a îndreptat către un hotel unde lucra una dintre prietenele ei, sperând să-și găsească un loc de muncă acolo.

„Nu poți lucra aici”, i-a spus directorul hotelului după două zile. Liana era disperată. Dar apoi și-a amintit de un bilețel pe care i-l dăduse o femeie în stația de autocar unde coborâse. Ea a sunat la numărul de telefon care era trecut acolo și, cu doar 20 de euro în buzunar, a mers până la Langenbach (Bavaria), la aproximativ 450 de kilometri, pentru un interviu. Astăzi, femeia care i-a dat bilețelul este șefa Lianei.

Liana lucrează ca îngrijitoare 24 de ore pe zi în Germania din 2015, la fel ca aproximativ alți 700.000 de est-europeni. Ceea ce înseamnă că locuiește cu bătrânii pe care îi îngrijește. Când își descrie meseria, aceasta pare simplă. „Este vorba de a fi acolo pentru bătrâni, de a le oferi momente frumoase”, a spus Liana într-un interviu pentru Focus Online. Dar de îndată ce enumeră sarcinile sale cotidiene, devine clar: până la urmă, nu este chiar atât de simplu.

Ziua Lianei începe cu pregătirea micului dejun. Când clienții ei se trezesc, ea îi spală pe dinți, pe față și îi îmbracă. „Fiecare zi este puțin diferită, merg și la cumpărături și îi întreb pe seniori ce le-ar plăcea să mănânce, ca să le gătesc mai târziu”, spune femeia de 53 de ani.

Ea vorbește și despre modul cum se descurcă distrându-și asistații, de la ghicitori, cântece, până la emisiunile actriței Monika Gruber. Liana se ocupă și de medicamentele pentru bătrânii pe care îi îngrijește. „La urma urmei, sunt asistentă, nu e nicio problemă”. Românca primește în jur de 1500 de euro net pe lună pentru munca depusă, uneori chiar puțin mai mult, după spusele ei.

Salariul minim brut în Germania este de 1.702,13 euro (săptămâna de 40 de ore, din ianuarie 2022), cu deduceri care se situează în medie între 1100 și 1300 de euro net.

În ciuda veniturilor sale mici, Liana nu se vaită că este prost plătită. Asta are de-a face și cu faptul că în țara ei de origine câștiga mult mai puțin. România este o țară săracă, în 2020 ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie era de 30,4%, conform unui sondaj Eurostat. Liana își poate întreține familia cu salariul său. „Acum am o viață diferită, mai bună decât înainte”, spune ea. În 2015 aproape că și-a pierdut casa, astăzi nu mai are astfel de griji.

Dar nu orice îngrijitor de 24 de ore este la fel de mulțumit de jobul său și mai ales de salariu, ca Liana. De exemplu, Dorina D., o femeie din Bulgaria, a avut grijă de o femeie de 90 de ani din Berlin în 2015. Pentru că trebuia să lucreze non-stop sau să fie pregătită mereu să intervină, ea a cerut salariul minim din Germania. Cazul ei a fost judecat la Tribunalul Federal de Muncă (BAG) din Erfurt (Turingia).

În vara lui 2021, judecătorii au luat o decizie în favoarea Dorinei D. În conformitate cu această decizie, îngrijitorii străini care lucrează în Germania au dreptul la salariul minim legal. Expertul Sindicatului Verdi (pentru sănătate și îngrijire), Dietmar Erdmeier, a declarat într-un interviu acordat portalului „Neues Deutschland” că avocații „au făcut vizibilă valoarea muncii pe care o fac femeile din Europa de Est care îngrijesc bătrânii acasă la ei”.

Cât de important este acest lucru, devine repede clar într-o conversație cu Liana. În șapte ani ca îngrijitoare de 24 de ore, ea a văzut mulți oameni decedând. „Întotdeauna este greu, dar îmi spun că am făcut totul, că mi-am făcut bine treaba”. „Uneori – spune femeia – eram epuizată psihic. La urma urmei, am trăit cu acești oameni. Nu m-am gândit niciodată la mine”.

A fi de veghe 24 de ore pe zi și a avea responsabilități timp de 24 de ore pe zi: decizia Tribunalului Federal de Muncă ar putea deschide calea către o remunerație mai echitabilă pentru îngrijitorii din Europa de Est. Dar, în practică, există o altă problemă, așa cum au arătat ultimele luni.

La scurt timp după ce a fost anunțat verdictul, au apărut temeri că lucrătorii de 24 de ore vor trece la munca la negru sau la munca liber-profesionistă. Deoarece, cu salariul minim, multe persoane care au nevoie de îngrijire, trebuie să-și pună o întrebare mai puțin confortabilă: „Îmi pot permite în continuare serviciul de asistență de 24 de ore pe zi”? 80% dintre cei 4,1 milioane de persoane care au nevoie de îngrijire în Germania nu vor să meargă la un azil de bătrâni.

Aceștia sunt fericiți că există oameni ca Liana, care pot trăi împreună cu ei și pot avea grijă de ei. Odată cu decizia Tribunalului Federal de Muncă, persoanele care au nevoie de îngrijire ar trebui să fie îngrijite la domiciliu de trei lucrători ce lucrează în ture – dacă îngrijirea trebuie făcută permanent. Aceasta ar costa între 9.000 și 12.000 de euro pe lună. O sumă care depășește bugetul majorității bătrânilor germani.

În plus, este de-a dreptul izbitor faptul că unele agenții care oferă îngrijitori adecvați au evitat termenul de „îngrijire de 24 de ore” de la hotărârea Curții Federale a Muncii. În schimb, de exemplu, o agenție din Augsburg (Bavaria), denumită „Vis-a-Vis” scrie despre o „îngrijire într-o comunitate domestică”.

Se subliniază în mod explicit că serviciile lucrătorilor din Europa de Est nu merg mână în mână cu pregătirea permanentă și că programul lor de lucru este de maximum 45 de ore pe săptămână.

„De ani de zile ne asigurăm că angajații noștri primesc un contract legal de 40 de ore, îngrijitorii sunt plătiți cu mult peste salariul minim german”, scrie agenția în nume propriu. Și continuă: „Supervizorii noștri se schimbă la fiecare două-trei luni, creează încredere și apropiere”. Ei sunt în strânsă legătură cu politicienii și au militat ani de zile pentru legalitatea activității de îngrijire la domiciliu.

Expertul în îngrijire medicală, Claus Fussek, critică astfel de formulări. El spune pentru FOCUS Online: „Femeile din Europa de Est sunt de obicei singure, sunt constant sub presiune. De cele mai multe ori, trebuie să aibă grijă de clienți demenți și neliniştiți”. Practic, o muncă non-stop, până la urmă. El a considerat că hotărârea BAG este fundamental corectă și importantă. „În realitate, nimic nu s-a schimbat cu adevărat de atunci”.

Fussek însuși cunoaște mulți oameni „care s-au certat întotdeauna împotriva acestor relații de muncă – până când cineva din propria familie s-a îmbolnăvit”, spune el. Un azil de bătrâni nu a fost soluția pentru cei mai mulți dintre ei, așa că au decis în favoarea unui îngrijitor de 24 de ore pe zi. În consecință, Fussek găsește, așadar, discuția despre îngrijirea pe termen lung ca „ipocrită și necinstită”.

În cele din urmă, nu există o soluție rapidă la problema exploatării îngrijitorilor din Europa de Est. În acordul de coaliție, noul guvern federal a promis să creeze „o bază legală sigură pentru îngrijirea timp de 24 de ore pe zi în cadrul familiei”. Fussek consideră că o discuție sinceră a subiectului este esențială.

„Soluțiile și ideile trebuie să vină de la societate, de la serviciile de îngrijire și rude. Trebuie să fie viabile și accesibile”, spune el. Politicienii s-ar putea confrunta cu asta.

În orice caz, Liana vrea să continue să lucreze ca îngrijitoare 24 de ore din 24 și pe viitor. Ea își numește meseria „hobby-ul ei” și mărturisește: „Îmi fac meseria cu plăcere. M-am obișnuit cu ea până acum”.