Români ademeniți în Spania cu salarii de 2.000 de euro, obligați să doarmă într-o hală și să muncească aproape gratis

Mai mulți români atrași în Spania cu promisiunea unui loc de muncă legal și a unui salariu de 2.000 de euro pe lună au ajuns să fie exploatați în agricultură, cazați în condiții mizere și plătiți cu numai 20 de euro pe săptămână. Documentele le-au fost confiscate, iar cei care se plângeau sau refuzau să muncească erau loviți.

Potrivit ABC, cazul a ieșit la iveală după ce doi români s-au prezentat, la data de 26 iunie 2026, la comisariatul din Villaverde și au povestit polițiștilor prin ce trecuseră. Declarațiile lor au dus la declanșarea operațiunii „Datorie”, coordonată de Grupul XI al UCRIF din cadrul Brigăzii Provinciale de Străini și Frontiere din Madrid.

Cu aproximativ trei luni înainte, cei doi fuseseră recrutați în România de un conațional care le prezentase o ofertă greu de refuzat. Urmau să lucreze în agricultură, să primească un contract legal, câte o cameră individuală cu baie și un salariu lunar de 2.000 de euro.

Zece bărbați au acceptat propunerea și au plecat spre Spania cu un autocar, călătoria fiind achitată de cel care îi recrutase. După sosire, au fost duși la o fermă din Yunclillos, provincia Toledo, și instalați într-o hală aflată în mijlocul câmpului.

În primele zile nu au fost trimiși la muncă. Fiecare a primit câte 20 de euro pentru a-și cumpăra alimente și produse de igienă. La scurt timp însă, realitatea s-a dovedit complet diferită de oferta prezentată în România.

Românii au fost puși să culeagă usturoi, ceapă și alte produse agricole. Actele de identitate le-au fost luate sub pretextul întocmirii contractelor, însă documentele de angajare nu au mai fost semnate.

Programul începea la ora 05:00 dimineața și se încheia în jurul orei 14:30, de luni până sâmbătă. Muncitorii trebuiau să iasă pe câmp inclusiv atunci când erau bolnavi, iar celor care protestau li se răspundea, conform mărturiilor, prin violență.

În locul salariului de 2.000 de euro, oamenii primeau de regulă numai 20 de euro pe săptămână și, în cele mai bune cazuri, aproximativ 50 de euro. Unul dintre reclamanți a declarat că, în două luni, a încasat doar 300 de euro: 200 pentru a-i trimite soției sale din România și alți 100 primiți ulterior.

Când a cerut restul banilor, presupusul exploatator i-ar fi spus că nu va mai primi nimic până când nu își achită datoria. Muncitorilor nu li se precizase însă nici valoarea acesteia, nici modul în care fusese calculată.

Sumele pretinse creșteau prin diferite sancțiuni, inclusiv atunci când oamenii erau prea obosiți. Din câștigurile lor erau scăzute cheltuielile pentru cazarea în hală, mâncare, electricitate, apă și chiar folosirea instrumentelor de muncă, printre care foarfeci hidraulice. Nici orele suplimentare, pentru care li se promiteau bani în plus, nu ar fi fost plătite.

Conaționalii noștri dormeau pe saltele așezate direct pe podeaua nivelului inferior al halei. După mai multe luni petrecute în aceste condiții, trei dintre ei au reușit să fugă.

La data de 23 iunie, doi dintre muncitorii evadați s-au întors la fermă împreună cu un alt conațional care avea mașină. Intenționau să salveze o rudă cu deficiențe de auz, rămasă în hală. Grupul ar fi fost observat, iar șoferul care îi însoțea a fost agresat atât de grav încât a ajuns la spital cu nasul fracturat și o rană la cap care a necesitat sutură.

Ulterior, românca în locuința căreia se refugiaseră i-a anunțat că bărbatul cu dizabilitate auditivă reușise și el să scape și se ascundea în localitate. Polițiștii l-au găsit în apropierea bisericii, extrem de speriat. Relatarea lui a confirmat cele declarate de ceilalți muncitori.

Instanța de gardă din Illescas a autorizat percheziționarea halei, iar intervenția a început în jurul orei 16:00, pe 27 iunie. Polițiștii au constatat condițiile insalubre în care erau cazați oamenii. În acel moment, în clădire se aflau 25 de lucrători, dintre care șapte au acceptat să depună mărturie despre metodele folosite de grup.

În partea superioară a halei a fost găsit presupusul conducător al rețelei, alături de familia sa. Anchetatorii au descoperit acolo documentele de identitate reținute de la muncitori, cecuri la purtător cu valori cuprinse între 120 și 300 de euro, precum și 950 de euro în numerar.

Un bărbat de 54 de ani și fiul său, în vârstă de 30 de ani, au fost arestați și acuzați de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă. După prezentarea în fața instanței, cei doi au fost puși în libertate, dar rămân cercetați.

Pașapoartele le-au fost retrase, nu au voie să se apropie de persoanele care i-au reclamat și trebuie să se prezinte periodic în fața autorităților judiciare.