Români în străinătate, din ce țară se trimit cei mai mulți bani în România. BNR: „Fără acești bani, ne-am împrumuta și mai mult”

Românii din diaspora au trimis în România aproximativ 60 de miliarde de euro din 2013 până la jumătatea anului 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), remiterile personale devenind una dintre cele mai importante surse de finanțare externă pentru economie.

Într-o postare publicată vineri, 19 decembrie, pe LinkedIn, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a subliniat că „povestea generală a remiterilor, a cifrei agregate ce are în spate aceste transferuri, este la fel de importantă precum cea a investițiilor străine directe sau a fondurilor europene”.

Din punct de vedere geografic, aproape jumătate din remiterile personale către România provin din Regatul Unit și Germania.

Deși diaspora din Marea Britanie este mai mică numeric decât cea din Italia, Spania sau Franța, contribuția financiară este mai mare, iar „față de acum un deceniu, nivelul remiterilor din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare”, a subliniat reprezentantul BNR. Un alt exemplu menționat este Irlanda, unde o comunitate mai redusă trimite sume importante, pe fondul salariilor mai ridicate.

Mulți români din Italia și Spania s-au stabilit definitiv cu familia în țările adoptive și nu mai trimit bani în țară.

Remiterile personale sunt transferuri private, voluntare, între persoane din țări diferite

Ele includ atât banii trimiși de românii plecați la muncă în străinătate către familiile rămase în țară, cât și veniturile nete ale celor care lucrează peste graniță pe perioade mai scurte de un an.

În cazul României, în ultimul deceniu, aceste fluxuri au avut, în mod constant, un sold pozitiv și au funcționat ca „amortizor economic”, susținând consumul, investițiile și finanțarea deficitului extern. „În cazul României, de mai bine de un deceniu, aceste sume au atenuat șocuri și au susținut consumul și investițiile”, a explicat Cristian Popa.

În 2024, românii din străinătate au trimis în țară aproximativ 6,7 miliarde de euro, echivalentul a circa 2% din PIB. Conform aceleiași analize, suma este de două ori și jumătate mai mare decât nivelul de acum un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și al veniturilor obținute de aceștia.

În paralel, plățile externe — banii trimiși din România către nerezidenți — au ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de euro în 2024, cu aproape 60% peste nivelul din anul anterior, rezultând un sold net pozitiv de aproximativ 5 miliarde de euro.

Pentru 2025, datele din prima jumătate a anului indică însă o încetinire a încasărilor și o continuare a creșterii plăților externe, iar BNR estimează o posibilă scădere a remiterilor nete. „Această evoluție se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții și prin faptul că mulți români și-au mutat familiile în străinătate, reducând nevoia de a trimite bani acasă”, a arătat Cristian Popa.

Pe de altă parte, România a devenit tot mai mult și țară de origine a remiterilor: în ultimii cinci ani, banii trimiși din România către exterior au crescut de peste patru ori, de la sub 400 de milioane de euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde de euro în 2024.

Raportul dintre încasări și plăți s-a redus de la 14:1 în 2019 la aproximativ 4:1 în 2024, pe fondul creșterii numărului de lucrători străini din economie. „Fără ei, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate”, a afirmat Cristian Popa.

În top 10 destinații ale remiterilor din România apare o singură țară asiatică: Nepal, către care plățile reprezintă circa 7,3% din total, cu o creștere de aproximativ 70% față de anul anterior.

BNR mai arată că, la nivel social, remiterile sunt vitale pentru sute de mii de familii, acoperind cheltuieli de trai, educație și sănătate, iar în comunitățile cu mulți emigranți contribuie la reducerea sărăciei, renovarea locuințelor și apariția unor mici afaceri.

La nivel macroeconomic, ele sprijină finanțarea deficitului de cont curent și stabilitatea monedei naționale, chiar dacă o parte din bani alimentează ulterior importurile. „Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja”, a avertizat Cristian Popa, care a concluzionat: „Diaspora rămâne investitorul din umbră”.