Românii din Spania, despre primirea cetățeniei spaniole: „Dacă trăiești aici de ani de zile, o vezi pozitiv”

Conform datelor publicate în ianuarie 2022 de către Institutul Național de Statistică (INE) din Spania, în această țară locuiesc nu mai puțin de 1,1 milioane de români, dintre care 47.833 numai în comunitatea autonomă Aragon.

Așa cum observa recent consulul României la Zaragoza (Aragon), Mariana Ionescu, Spania deține a doua cea mai mare comunitate de români din străinătate, iar mulți dintre ei sunt deja la a doua și a treia generație.

La sfârșitul lunii noiembrie, șeful Guvernului, Pedro Sanchez, și premierul României, Nicolae Ciucă, au convenit – la ultima întâlnire politică hispano-română la cel mai înalt nivel care a avut loc la Castellon – să creeze un grup de lucru care să studieze opțiunile de acordare a cetățeniei spaniole românilor stabiliți în Spania.

Deși nu s-a vorbit despre termene limită, Pedro Sanchez a subliniat că decizia este deja în sine „un mesaj politic extraordinar. Când se va întâmpla ceea ce se va întâmpla, va fi a treia țară din Europa cu care avem acest tip de alianțe și recunoaștere”, a adăugat șeful Guvernului spaniol.

După această rezoluție, miniștrii de externe ai celor două țări au convenit să înceapă „în scurt timp” negocierile pentru implementarea acordului bilateral pentru conservarea dublei naționalități a membrilor comunității românești din Spania și, respectiv, a celor ai comunității spaniole din România, așa cum a precizat consulul României.

„Dorim să subliniem că reprezentanții oficiului consular de la Zaragoza sunt atenți la problema acordării dublei cetățenii românilor cu reședința în Regatul Spaniei. Dorința de a păstra cetățenia română în momentul solicitării și obținerii cetățeniei spaniole de către comunitatea română rezidentă a fost reafirmată constant de aceasta în dialogul politic și diplomatic bilateral din ultimii ani”, a continuat Mariana Ionescu, citată de ziarul spaniol Heraldo.

De asemenea, consulul a subliniat că relațiile diplomatice româno-spaniole – ridicate în 2013 la nivelul Alianței Strategice – au ajuns la „un nivel excelent, caracterizat printr-un dialog frecvent și substanțial, cu o abordare constructivă și deschisă de ambele părți”.

Cetățenia română este cea mai numeroasă în rândul populației străine înregistrată în provincia Zaragoza. Geanina Anton, originară din orașul Botoșani, trăiește în comunitatea din Aragon de două decenii și este una dintre româncele care și-ar dori să obțină dubla cetățenie.

„Pentru mine și copiii mei, care deși s-au născut în România trăiesc în Spania din 2005. Sunt foarte bine în Zaragoza, dar am luptat și am muncit foarte mult timp de ani de zile. Acum dimineața lucrez acasă și după-amiaza studiez chiromasajul.

„Majoritatea oamenilor care locuiesc aici nu vor să meargă acasă; ei vor să păstreze totul în ordine și să aibă aceleași drepturi. Mai mult sau mai puțin le avem, dar cred că, cu cetățenia spaniolă, aș putea călători în mai multe locuri. În plus, este diferit: oamenii te văd altfel”, spune Geanina.

De asemenea, Gheorghe Manolea, venit de la Suceava și căsătorit cu o femeie spaniolă, atenționează împotriva faptului de a avea doar cetățenia română. „Între ghilimele ai aceleași drepturi, dar în realitate nu este așa. Când mergi la bancă sau oriunde cu NIE, care este o carte verde, verde, fără o fotografie, te tratează mai rău. Nu mă ajută deloc să lucrez cu pașaportul românesc cu domiciliul în Spania”, explică el.

În cazul său, Manolea așteaptă să obțină cetățenia spaniolă. „Nu voi opta pentru dublă cetățenie. Nu mă interesează. Nu am nicio proprietate sau nimic în România și sunt aici de 26 de ani”, mărturisește Gheorghe, care conduce o firmă de consultanță financiară în Piazza del Pilar.

Cu toate acestea, el este mulțumit pentru conaționalii săi dacă pot avea această posibilitate (odată ce se dă undă verde). „Sunt mulți români care lucrează aici și dețin case în România”, își amintește el.

Un alt caz, Daniela Venter, inginer de formare și președinte al Asociației Imigranților Români Carpatica, a venit în Spania în urmă cu 16 ani, iar în prezent lucrează în domeniul îngrijirii persoanelor în vârstă.

„Soțul meu a făcut-o primul și al treilea fiu al meu s-a născut aici. Cei doi fii mai mari locuiesc în sudul Olteniei; amândoi au carierele și locurile lor de muncă și vor să rămână în România”, spune ea.

Pentru Daniela, posibilitatea de a accesa dubla naționalitate este „foarte interesantă”. „De exemplu, din cauza spațiului Schengen (din care face parte Spania și care permite rezidenților spanioli să călătorească prin frontierele interne ale țărilor UE membre, fără a fi nevoiți să treacă controale sau să-și prezinte pașapoartele).

„Există națiuni, precum Austria, care nu vor ca România să fie acceptată în acel spațiu. Pentru unii, ar fi foarte util să iasă la muncă sau să călătorească. Tinerii care au studiat aici – ca și fiul meu – merg la București în vacanță, dar aici sunt viețile lor și nu vor să renunțe la cetățenia română. Cred că și eu voi cere dubla cetățenie. Mi-ar plăcea să o am și pe cea spaniolă, pentru că în Zaragoza mă simt ca acasă”, recunoaște Daniela.

La rândul ei, Emilia Ilariana Marcu, o tânără în vârstă de 33 de ani și proprietară a unui salon de manichiură și pedichiură din centrul capitalei, apreciază pozitiv „ușa deschisă” rămasă după înțelegerea încheiată între Pedro Sanchez și Nicolae Ciucă.

„Dacă trăiești în Spania de ani de zile, o vezi pozitiv. Aș cere-o atât timp cât nu mă condiționează. Nici acum nu este o prioritate. Ar trebui să analizezi avantajele sau procedurile. Dacă implică un efort de bani sau alte lucruri, te gândești și la asta”, se întreabă ea.

Emilia a venit în Spania în 2009, deși părinții ei (domiciliați în orașul andaluz Huelva) au făcut acest lucru înainte. Aici a studiat Turismul la UNED (Universitatea Națională de Învățământ la Distanță) și niciun membru al familiei nu a renunțat la naționalitatea sa.

„În acest moment, am bunici în România. Contribui în Spania din 2010 și nu cred că am dreptul la nimic în țara mea. În cazul părinților mei, da (referitor la primirea unei pensii – n.r.), deoarece au lucrat în ambele țări”, spune ea.

Spania are în Europa acorduri de dublă cetățenie doar cu țările vecine: cu Portugalia și, mult mai recent, cu Franța. „Acest acord, semnat în orașul francez Montauban (Occitania), stabilește o datorie istorică cu exilul republican, consolidând în același timp drepturile de cetățenie ale spaniolilor care locuiesc în Franța și ale francezilor în Spania, ceea ce înseamnă o îmbunătățire a condițiilor lor în țara de reședință”, au declarat cele două părți la Palatul Moncloa (reședința premierului spaniol din Madrid) în aprilie anul trecut,  când acest acord a intrat în vigoare.