Sute de mii de români au lăsat în urmă viața din Spania și s-au întors acasă în numai 10 ani. Ce i-a făcut să ia această decizie

Sute de mii de români au ales în ultimul deceniu să plece din Spania și să se întoarcă în România, într-o schimbare descrisă drept discretă, dar importantă, care reflectă atât motive economice, cât și decizii legate de familie, rădăcini și dorința de a reveni acasă.

Între 2012 și 2022, populația de origine română din Spania a scăzut de la aproape 900.000 la 620.000 de persoane, scrie publicația spaniolă Cadena SER.

Comunitatea românească rămâne una dintre cele mai numeroase din Spania, după cele din Maroc, Columbia și Venezuela, fiind în același timp cea mai mare dintre comunitățile provenite din state europene. Românii din Spania reprezintă, totodată, 3% din populația totală a României.

Schimbarea a fost rezumată de jurnalista Alexandra Cazac, de origine română, care a spus că este „o schimbare tăcută, dar semnificativă, care vorbește nu doar despre schimbări economice, ci și personale, despre familii, despre rădăcini și despre ideea de a te întoarce acasă”.

Poveștile a trei români care au revenit în țară ilustrează motivele acestei decizii. Nicolae a explicat că în România nu se putea „nici măcar supraviețui” din cauza salariilor mici, iar după sosirea în Spania a muncit în León, unde tăia lemne până la 11 ore pe zi.

După cum a relatat, nimeni nu voia munca grea, însă el ajunsese să facă tocmai acele treburi refuzate de alții. Limba a învățat-o de la un bărbat în vârstă, coleg de la primul loc de muncă, care, la pauza de masă, le arăta cum se spun cuvintele.

Marina a povestit că, la început, a lucrat fără acte pentru 400 de euro. După ce și-a rezolvat situația, a ajuns la salariul minim, însă timpul liber a rămas aproape inexistent, pentru că și în weekendurile libere își căuta de lucru la nunți, ca personal suplimentar.

În cele din urmă, a ales să se întoarcă în România și a spus că se bucură mult pentru această hotărâre: „Dacă nu luam această decizie, nu știu dacă aș fi putut deveni mamă”. În același timp, ea consideră că migrația poate rămâne o opțiune pentru alții, fiindcă „ca să-ți faci un viitor mai bun ai nevoie de ceva în plus”.

Florin a ajuns în Spania cu o bursă la Centrul de Experimentare pentru Lucrări Publice din Madrid. Limba a deprins-o treptat, cu ajutorul unei tinere din Argentina, însă dificultatea cea mai mare a fost locuința. „Stăteam câte șase sau șapte imigranți într-un apartament”, a spus el.

După zece ani de viață și muncă în Spania, și el a ales să se întoarcă. Pentru Florin, accesul mai ușor la o locuință a cântărit decisiv: „În România toți suntem proprietari. Deja îmi îndeplinesc toate visurile pe care le aveam”.

Cei trei au obținut perspective profesionale mai bune după ce și-au făcut actele, dar au ajuns să considere că apropierea de familie și posibilitatea de a face o muncă asemănătoare, pe un salariu comparabil, din propria țară, cântăresc mai mult.

În cazul lui Nicolae, întoarcerea a fost legată și de oferta primită de la companie pentru a lucra în România, tocmai datorită faptului că știa limba spaniolă. El a explicat că erau mulți oameni care nu vorbeau limba, în timp ce în România veneau numeroși spanioli.

Deși nivelul de viață din România a crescut după Revoluția din ’89, salariile au rămas mici. Profesorul de Geografie Raúl Lardiés, cercetător în proiectul MORES, a explicat pentru publicația spaniolă că Spania și Italia au devenit destinații potrivite și pentru că limbile lor, fiind romanice, sunt mai ușor de învățat pentru români.

În Italia trăiesc mai mulți români decât în Spania, iar întoarcerea în România s-a produs acolo într-o măsură mai redusă. Raúl Lardiés a pus această diferență pe seama contextului economic, spunând că „situația Italiei, macroeconomia, nu este la fel ca în Spania și este un factor care încă îi ține pe mulți români să nu se întoarcă”.

Revenirea nu este însă o alegere generală. Ciprian Baltoiu, jurnalist și fost corespondent în Spania, a vorbit despre amestecul de culturi și despre felul în care românii s-au integrat în societatea spaniolă. Mulți au copii, familii și o viață deja construită acolo, astfel că drumul de întoarcere descrie situația multor familii, dar nu a tuturor. Raúl, Alexandra și Ciprian au spus clar că ei rămân în Spania.