O tânără din străinătate și-a regăsit familia din România după 25 de ani de despărțire
După 25 de ani de când a fost adoptată de o familie de canadieni din România, Simona Chouinard s-a reconectat, în sfârșit, cu trecutul său. Pe 20 martie 2022, ea s-a întâlnit pentru prima oară cu fratele său biologic, Bobby, de a cărui ședere de două săptămâni în Quebec s-au bucurat deopotrivă.
Acum în vârstă de 28 de ani, Simona a trăit unul dintre cele mai emoționante momente din viața ei pe 24 decembrie 2019, în ajunul Crăciunului, atunci când și-a întâlnit pentru prima dată, virtual, familia ei biologică din România, care a dat-o spre adopție cu mai bine de două decenii.
Rezidentă în orașul canadian Shawinigan (Quebec), Simona și-a regăsit familia printr-o pagină de Facebook dedicată copiilor adoptați care doresc să-și găsească familia biologică. Nu i-au trebuit decât doar două ore ca să o contacteze pe mama ei, relatează L’ Hebdo.
„Am fost în stare de șoc”, mărturisea Simona în luna februarie a acestui an la emisiunea moderatorului Denis Lévèsque, de pe postul TV Le Canal Nouvelles (LCN) din Quebec. Un test ADN a confirmat că femeia cu care luase legătura era, într-adevăr, mama biologică a Simonei.
Din acel moment, tânăra a înmulțit apelurile video și e-mailurile, așteptând cu nerăbdare să-și poată întâlni în persoană mama, fratele și sora biologică. Acest moment magic ar fi avut loc mult mai devreme, dacă pandemia nu i-ar fi zădărnicit planurile.
Fără să dispere, Simona a continuat să-i cunoască pe membrii familiei ei prin discuțiile virtuale cu ei, prin învățarea limbii engleze, precum și a unor expresii uzuale din limba română.
În acest an, când călătoriile din România în Canada au fost din nou posibile, proiectul unei întâlniri a fost pus imediat în aplicare. Astfel, fratele ei biologic, Bobby, a decis să vină în Quebec să-și viziteze sora.
„Mama mea biologică nu a putut călători cu avionul din cauza unor probleme de sănătate, care au împiedicat-o să se vaccineze”, explică Simona motivul pentru care mama sa nu l-a putut însoți pe Bobby.
Așa cum vă puteți imagina, Simona a avut o reuniune emoționantă în data de 20 martie, pe aeroportul din Montreal, atunci când și-a primit fratele pentru un sejur de două săptămâni în Quebec.
„Am profitat atât de mult de fiecare minut pentru a fi împreună și a ne cunoaște. E ca și cum am prinde din urmă acea perioadă a copilăriei noastre”, povestește Simona.
Acum în vârstă de 30 de ani, fratele său avea cinci ani atunci când sora lui mai mică a fost adoptată. De mult visa să o întâlnească și să recupereze timpul pierdut. Din 20 martie până pe 3 aprilie, Bobby a fost primit cu brațele deschise în familia Chouinard.
Bineînțeles că a fost dus să admire unele dintre atracțiile obligatorii de vizitat din Quebec dar, mai presus de toate, a pătruns în viața surorii sale Simona. „Mi-am dorit ca el să descopere un pic din Quebec, dar și satul în care am crescut și unde locuiesc. Școala mea primară, gimnazială, etc. El a venit într-adevăr aici pentru a își vedea sora. Voia să-mi cunoască familia, prietenii. Am simțit că mă recunosc în el”, mărturisește Simona.
Pe lângă asemănările fizice ce se observă în ochii lor, Simona și Bobby împărtășesc mai multe interese comune, cum ar fi pasiunea pentru fotbal. „Mi-am dat seama că amândoi suntem buni la fotbal. Ne-am dus chiar să ne jucăm în curtea școlii mele! A fost ceva frumos să trăiesc asemenea momente împreună cu fratele meu biologic”, zâmbește tânăra.
Dar cum momentele frumoase trec foarte repede și dacă prima întâlnire de la aeroport a fost emoționantă, cea de rămas bun, după două săptămâni, a fost mai mult decât dificilă. Și-au construit noi amintiri și au învățat să se atașeze unul de celălalt.
„Este ca și cum am fi cuprins în două săptămâni toți anii pe care ar fi trebuit să-i trăim împreună la vremea respectivă, dar nu am avut șansa pentru că viața ne-a despărțit”, a spus Simona.
Chiar dacă visul ei s-a împlinit, cel puțin parțial, tânăra deja își face noi planuri. De îndată ce va avea ocazia, va pleca în România să-și cunoască mama și să descopere locul în care și-a petrecut primii trei ani din viață.
„Întotdeauna a fost în planurile mele ca într-o zi să fim cu toții împreună”, conchide ea. Acesta va fi cu siguranță doar începutul unei serii lungi de călătorii între Shawinigan și România.