Tânără româncă de etnie romă, ajunsă profesoară în străinătate, la o mare universitate. „Sunt dintr-o familie de căldărari”

O tânără de etnie romă din grupul căldărarilor a ajuns profesoară la Universitatea din Edinburgh. Madeline Potter, născută în 1989 într-o familie de romi din România, este autoarea unei cărți despre istoria și cultura romilor și predă acum la Universitatea din Edinburgh.

Este căsătorită cu un cetățean englez și după ce a obținut doctoratul la Universitatea din York în 2020, tânăra a lucrat ca cercetător asistent la Edinburgh Napier University, a beneficiat de o bursă la Universitatea Durham şi a fost bursier postdoctoral la Universitatea Edge Hill.

În acest an a lansat în Marea Britanie volumul intitulat „The Roma”, publicat de Penguin Books, o carte care îmbină istoria, memorii personale şi celebrarea culturală.

Cartea, o incursiune în istoria romilor din zece ţări, pune în lumină supravieţuirea limbii romani, a tradiţiilor şi a obiceiurilor în ciuda asimilării forţate. Potrivit autoarei, volumul combină elemente de istorie cu biografia şi autobiografia personală şi s-a bucurat deja de recenzii favorabile în publicaţii precum The Wall Street Journal şi Chicago Review of Books.

Copilăria, episodul decisiv pentru înţelegerea rasismului

Madeline povesteşte despre amintirile din România cu tandreţe şi tristeţe: „Vacanțele de vară erau tot timpul cele mai frumoase, când timpul parcă se oprea în loc; și acum mă gândesc cu drag la acele momente. Și iarna era frumos. Îmi aduc aminte când era prima ninsoare și noi copiii ne dădeam cu sania pe «pârtia» din spatele blocului, care era, de fapt, doar o șosea în pantă”.

În acelaşi timp, experienţele cu discriminarea i-au marcat formarea. În carte şi în interviul acordat ziarului Libertatea, ea rememorează un moment de la joacă:

„Una dintre cele mai traumatizate experiențe a fost una pe care o relatez și în carte, când eram mică și niște fete se jucau «elastic». Când am vrut și eu să mă joc, ele au refuzat pentru că sunt de etnie romă. Am înțeles în acel moment că nu avea importanță nimic altceva decât culoarea pielii.

Copilăria e o perioadă în care învățăm și înțelegem lumea în care trăim și în care ne formăm percepțiile – pe mine, episodul ăla m-a făcut să înțeleg realitatea rasismului și ce înseamnă să fii exclus.”

Un alt episod dur descris de ea este când a fost agresată de un polițist în timp ce citea într-un parc:

„Am primit o palmă de la un polițist când citeam în parc. La timpul respectiv, m-a durut. Dar în timp am catalogat acea experiență ca una din care am învățat un lucru important: rasismul nu ține cont de ce faci. Dacă o persoană e plină de ură față de romi, te va urî indiferent de ce faci.”

Tânăra profesoară subliniază că, deşi rasismul a fost un motor al rezilienţei sale, sprijinul mentorilor şi al profesorilor a fost esenţial:

„Pe de o parte, da, rasismul m-a făcut să lupt, să fiu mai rezistentă… Pe de altă parte, pentru mine, personal, ce m-a ajutat cel mai mult au fost oamenii care m-au susținut și m-au încurajat, mentorii și profesorii de la care am învățat și care au fost alături de mine.”

De la descoperirea istoriei romilor la o carte publicată internaţional

Madeline spune că a început să studieze în mod sistematic istoria romilor la vârsta de 20 şi ceva de ani, după ce, trăind în Marea Britanie, a legat prietenii cu romi britanici şi a observat diversitatea grupurilor, precum Romanichals, care încă păstrează tradiţii nomade. Soţul ei este britanic, din Birmingham, iar apropierea de Marea Britanie a condus la stabilirea ei acolo.

Ideea cărţii s-a conturat pe măsură ce a vorbit tot mai activ despre problemele şi drepturile romilor pe reţele şi pe bloguri academice. Agentul literar Matt Turner i-a propus să scrie un volum; după discuţii au stabilit titlul şi formatul şi au prezentat manuscrisul unor edituri, iar acordul de publicare a fost încheiat cu imprintul The Bodley Head de la Penguin în Marea Britanie şi cu HarperCollins în Statele Unite.

Procesul editorial, lucrul capitol cu capitol şi etapa de copyediting au fost coordonate cu editorul ei, Jörg Hensgen, al cărui aport îl descrie ca „genial”. De asemenea, echipa de design de la Penguin Vintage a colaborat îndeaproape cu autoarea pentru copertă; tânăra romă a trimis o fustă tradiţională ca exemplu vizual, iar detalii de pe aceasta au fost încorporate în designul final.

Stereotipuri şi confruntări cotidiene

În carte şi în interviuri, vorbeşte despre stereotipurile cu care se confruntă romii: „Stereotipul legal de furt este bineînțeles unul foarte frapant, mai ales că m-am confruntat și eu personal cu acuzații de furt din supermarket, de exemplu.

Un alt stereotip frapant este cel cum că romii răpesc copiii neromilor. În Marea Britanie există un stereotip cum că toți romii ar fi nomazi. Au fost situații în care am fost întrebată dacă am copilărit în căruță cu coviltir și asta m-a surprins inițial.”

Contextul academic şi imaginea României

Predă la Universitatea din Edinburgh, instituţie înfiinţată în 1583, pe care articolul o menţionează drept a patra cea mai mare universitate din Marea Britanie şi a doua din Scoţia.

Ea povesteşte că adaptarea la viaţa din Regatul Unit a fost, în general, uşoară, deşi i-a fost greu să se obişnuiască cu lipsa luminiizilei,  în timpul iernii în nordul Angliei şi în Scoţia.

În mediul universitar britanic a observat şi diferenţe de normă în comunicare — studenţii adresându-se adesea profesorilor pe nume — dar şi o tendinţă a generaţiilor tinere de a uniformiza diferenţele culturale.

Despre modul în care România este percepută în mediul academic la Edinburgh, Madeline explică că lucrurile depind de context; specializarea ei în literatura gotică aduce frecvent discuţii legate de „Dracula” şi de modul în care romanele gotice au construit un clișeu despre România:

„România a devenit un fel de clișeu în mediul gotic și horror, prezentată în mod exotic și de cele mai multe ori neautentic. Studenții înțeleg asta și vor să învețe și să combată aceste stereotipuri, deci de multe ori, discuțiile în seminar sunt axate pe asta. Uneori mă întreabă despre diferența dintre «rom » și «român». Eu le zic tot timpul să mă întrebe orice vor, în mod deschis, pentru că nu există întrebări stupide.”

Rolul personal şi profesional

Madeline Potter afirmă că experienţele personale de discriminare i-au format perspectivele şi i-au furnizat motivaţia de a susţine studenţii din minorităţi etnice. Cartea sa îşi propune, pe de o parte, să documenteze istoria şi experienţele romilor, iar pe de altă parte, să provoace şi să demonteze stereotipuri consolidate în societate.