Un român a ars de viu în Italia chiar de ziua lui. Partenera sa: „Nu-mi vine să cred că nu mai este”
Cătălin Mocanu, un bărbat de naționalitate română în vârstă de 55 de ani, a murit în seara zilei de 3 septembrie 2024 într-un incendiu devastator care a cuprins baraca în care locuia, sub un viaduct din localitatea italiană Stagno, în apropiere de Livorno.
Incidentul s-a petrecut chiar de ziua sa de naștere, într-o zonă izolată, departe de lumina orașului, unde trăia alături de partenera sa, Nadia, de mai bine de un deceniu, conform celor relatate de publicația Il Tirreno.
Baraca în care locuia cuplul era una dintre puținele locuințe improvizate rămase într-un mic sat de barăci, frecventat în mare parte de străini, în apropierea drumului regional Firenze-Pisa-Livorno.
Tragedia a avut loc în jurul miezului nopții, când doi voluntari din Collesalvetti și Montenero, care treceau prin zonă, au observat flăcările care se ridicau până la pod. Aceștia au alertat imediat autoritățile.
Pompierii sosiți la fața locului au găsit baraca aproape complet arsă, iar medicii de pe ambulanță nu au putut decât să constate decesul lui Mocanu, care a fost găsit carbonizat în mijlocul ruinelor.
Potrivit martorilor, flăcările au cuprins rapid întreaga baracă, iar unele dintre buteliile de GPL și bomboanele de camping din interior au explodat în timpul incendiului.
Partenera sa, Nadia, care lucra ca badantă în noaptea tragediei, a aflat de incident în jurul orei 2 dimineața. „Eram la muncă când am primit vestea teribilă”, a declarat ea.
„Trăim împreună din 2010. Când a izbucnit incendiul, cred că era în pat. Nu-mi vine să cred că nu mai este. Nu mai am nimic”, a adăugat ea.
Cauza exactă a incendiului nu a fost stabilită încă. O ipoteză luată în calcul este că flăcările ar fi pornit de la un aragaz de camping lăsat aprins, însă anchetatorii nu exclud nici alte posibilități, inclusiv o eventuală acțiune intenționată.
Până în acest moment, cercetările continuă, iar răspunsurile la multe dintre întrebările legate de moartea lui Cătălin Mocanu rămân neclare.
Această tragedie a adus în prim-plan condițiile precare de trai ale persoanelor care locuiesc în astfel de tabere improvizate.
„Am văzut când au ridicat corpul”, a spus Nadia, copleșită de durere. „Acum nu mai am nimic. Nu știu unde voi merge sau ce voi face.”