Zbor cu peripeții și stare de greață la pasageri după ce un pasager a eliminat gaze „la fiecare 15–20 de minute”

Un episod neobișnuit petrecut la bordul unui zbor de aproximativ cinci ore a provocat disconfort generalizat printre pasageri, după ce un pasager ar fi eliminat gaze „la fiecare 15–20 de minute” pe toată durata călătoriei și „toți pasagerii din avion au început să simtă greață”.

Într-o înregistrarea video publicată pe Facebook de una dintre pasagere, aceasta susține că o însoțitoare de bord dă cu spray odorizant în cabină și le oferă pasagerilor măști, în încercarea de a reduce mirosul care nu dispărea.

Potrivit View from the Wing, persoana care filmează insistă că mirosul a persistat tocmai pentru că ar fi fost „împrospătat” constant, afirmând și că „ideea că aerul este recirculat este un mit, aerul vine din motoare”.

În reacțiile citate apar și comentarii ironice, precum: „Noua tactică pentru a face oamenii să poarte din nou mască?” sau explicații în același registru: „Filtrele HEPA previn bolile, nu și bășinile, sau ceva de genul” și „Majoritatea au acum filtrare de tip HEPA, dar fără cărbune activ pentru mirosuri. Nu sunt microbi, dar miroase îngrozitor.”

Sursa citată explică, totuși, de ce un miros poate rămâne deranjant chiar și într-o cabină ventilată: aerul din cabină este descris ca fiind, de regulă, aproximativ 50% aer proaspăt din exterior și 50% aer recirculat, trecut prin filtre HEPA, iar aerul din cabină este în mod tipic reînnoit complet la 2–3 minute în timpul zborului (20–30 de schimburi de aer pe oră).

Fluxul de aer este prezentat ca fiind mai ales „de sus în jos”, nu ca o „adiere” puternică din față spre spate, ceea ce limitează răspândirea particulelor de-a lungul cabinei.

Cheia, însă, este diferența dintre particule și moleculele gazoase. Filtrele HEPA sunt descrise ca fiind foarte eficiente pentru particule (picături, aerosoli, praf, bacterii și multe particule purtătoare de virusuri, în mod tipic 99,97%), dar nu elimină majoritatea moleculelor gazoase, inclusiv compușii care dau mirosul.

În consecință, chiar dacă sistemul de filtrare își face treaba pentru controlul particulelor, mirosurile pot rămâne puternice, mai ales dacă sunt produse repetat.

Textul subliniază că o senzație de miros „constant” timp de cinci ore indică, cel mai probabil, emisii continue sau repetate în aceeași zonă a cabinei: ventilația poate dilua fiecare „episod” în câteva minute, dar dacă aerul este „reînsămânțat” frecvent, pasagerii din apropiere îl pot percepe ca pe ceva fără pauză.

În material sunt menționate și exemple extreme asociate mirosurilor sau problemelor gastrointestinale în aviație: gaze provenite de la capre ar fi dus la o aterizare de urgență a unui avion Singapore Airlines, iar „vaci fierbinți” ar fi creat o problemă similară pentru un Boeing 747 lângă Heathrow.

Este amintit și un caz în care un zbor British Airways s-a întors la Londra din cauza problemelor gastrointestinale ale unui pasager, precum și „faimosul zbor Delta” asociat cu un episod de diaree.

Textul notează că eliminarea de gaze în avion este frecventă, deoarece schimbările de presiune favorizează producerea de gaze în organism, iar mirosul este pus pe seama sulfului.

De asemenea, situația poate fi resimțită mai rău în cabinele cu scaune din piele, în timp ce husele textile ar absorbi mai mult.

La capitolul recomandări alimentare, sursa citată avertizează că, deși fasolea „poate fi bună pentru inimă”, ar fi indicat să fie evitată înainte de zbor sau în timpul zborului, alături de alimente prăjite, varză, broccoli și varză de Bruxelles.

Pentru persoanele predispuse, sunt sugerate produse precum Gas-X sau Beano. În cazul în care problema apare la bord, este menționată și varianta de a merge la toaletă, deși poate exista așteptare, în special la clasa economică.

Iar dacă problema vine de la un vecin de scaun, se recomandă evitarea escaladării tensiunilor, într-un spațiu în care „nu prea ai unde să te duci”.