Mihai Bica, român emigrat în UK: „Am întâmpinat numai greutăți, dar noi, românii, avem ceva în suflet care ne împinge să muncim și mai tare”

NOTA REDACȚIEI: Prima dată când am văzut numele Mihai Călin Bica a fost când am citit un articol scris de el pe site-ul renumitei publicații britanice The Independent. Un text emoționant și, totodată, interesant în care conaționalul nostru relata despre greutățile prin care trece, pe timp de pandemie, cea mai abandonată și ignorată comunitate dintre toate cele care au emigrat în Marea Britanie: comunitatea de romi, din care face parte și el.

Când am terminat de citit articolul său, primul lucru care ne-a trecut prin minte a fost să-l rugăm să colaboreze și cu noi, în beneficiul comunității de români (și cea de romi, se înțelege de la sine) din U.K. Nu ne așteptam să accepte, fiindcă noi nu suntem nici Independent, și nici măcar o publicație românească renumită. În schimb, când am vorbit cu el la telefon, am dat peste o persoană atât de umilă și disponibilă că nu ne venea să credem. Și bineînțeles că a acceptat ca, în limita timpului disponibil, să trimită o serie de articole spre publicare care vor conține informații utile pentru cetățenii români din Marea Britanie, precum și relatări din comunitatea românească din această țară, în special din Londra. L-am rugat, însă, să scrie mai întâi un articol despre el, prin care să se prezinte și ne-a trimis rândurile de mai jos.

---

Mihai Călin Bica, 

07/11/2020

Londra

Sunt convins că mulți sunt de acord atunci când spun că cel mai greu să așezi cuvinte pe hârtie e atunci când trebuie să scrii despre tine. Dar, uneori, unii dintre noi, primesc oportunitatea să facă asta, iar atunci când se întâmplă, trebuie să recunosc că ne oferă un sentiment de bucurie. Așa ca am să încerc să fac această introducere cât mai puțin dureroasă și mai repede de trecut peste, atât pentru voi cât și pentru mine. 

Mă numesc Bica Mihai Calin și am 33 de ani. Sunt mândru să spun ca am o familie în care în curând va apărea cel de-al doilea copil. Pană acum viața a fost destul de activă pentru mine și am să vă povestesc cum am ajuns să scriu acest articol. M-am născut în Baia Sprie, Maramureș unde am crescut și locuit până am absolvit Colegiul Economic Nicolae Titulescu din Baia Mare. Absolvirea liceului a însemnat și începutul explorării pentru mine. Prima destinație a fost Timișoara. Am studiat și locuit în orașul de pe Bega aproape 6 ani. Am absolvit Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul Universității de Vest Timișoara, secția Asistență Socială. Încă din timpul facultății am început să mă implic în activități de voluntariat fiind convins că eu sunt cel care trebuie să caut oportunitățile. Asta m-a dus înspre asociațiile non-guvernamentale. Timp de vreo 2-3 ani am lucrat în Timișoara cu asociația Parudimos și, în același timp, am colaborat și cu Centrul European pentru Drepturile Romilor din Budapesta. Soarta și dorința de explorare m-a dus mai târziu, în 2012, către ideea de a pleca din România. Astfel am decis să fac acest pas în vara anului 2012.

Am fost mereu omul care încuraja pe oricine să rămână în România, iar decizia mea de a pleca a fost  surprinzătoare și ad-hoc. Și astăzi rămân de aceeași părere: dacă nu te împing de la spate nevoile, rămâi în țara ta. Sigur vei reuși, dacă muncești și îți dorești cu adevărat. Trebuie să spun că a fost un șoc viața găsită aici, în Londra, unde locuiesc și acum. Această țară, care este recunoscută pentru numeroasele oportunități oferite, exact asta nu mi-a dat. Și am întâmpinat doar greutăți. Dar cred că noi, românii, avem ceva în suflet care ne împinge să muncim și mai mult atunci când întâmpinăm dificultăți. Cel puțin asta am văzut atunci în jurul meu: alți români care întâmpinau dificultăți și care nu cedau, căutau soluții pentru a se descurca. Vedeam peste tot exemple despre alții care au trecut prin experiențe similare și care au reușit. Au reușit să găsească oportunități, să-și facă o viața mai bună, atât pentru ei cât și pentru familiile de acasă.

Pur și simplu era un acord tacit că trebuie să trecem prin greutăți ca să reușim. Trebuie să adaug că de multe ori am simțit că barierele acestea sunt întâmpinate doar de români. Și, mai târziu, am înțeles că exact așa era. Românii au primit drepturi depline de a locui și munci în UK doar din 2014. În același timp eram extrem de slab reprezentați la nivel de comunitate. Cel puțin eu am simțit o barieră mare între noi, cetățenii români și reprezentanții noștri, cu precădere Ambasada României. Nu aveam surse de informație accesibile și nici nu mai vorbesc despre un punct de contact pentru a solicita informații. În cazul meu, lucrurile au stat mai bine, pentru că am putut să accesez informații în limba engleză. Dar majoritatea românilor depindeau de oameni ca și mine ca să-și cunoască și înțeleagă drepturile. Și nu de multe ori cei care vorbeau engleză profitau de asta. 

Ca majoritatea românilor care s-au stabilit aici am muncit și eu în construcții. Și, spre surprinderea mea, am ajuns și să-mi placă asta și să găsesc motive de mândrie în această muncă. E un sentiment incredibil de plăcut când treci prin centrul orașului și vezi clădiri la care știi că ai pus și tu umărul pentru a fi construite. Port respect pentru acești muncitori și pentru această meserie.

Dar pasiunea mea era alta. Astfel, în 2016, mi s-a oferit șansa de a lucra din nou în lumea organizațiilor non-guvernamentale și de atunci lucrez cu organizația Roma Support Group, prima organizație înființată, în anul 1998, pentru a sprijini comunitățile de romi din Marea Britanie. Aici am prins experiența în domeniul migrației și al politicilor publice,  în special cele legate de Brexit și asigurarea drepturilor cetățenilor europeni în Marea Britanie după Brexit. 

Provocările sunt multe, satisfacțiile și reușitele sunt în schimb puține, dar pot spune că observ acum un progres în ceea ce privește reprezentarea comunității de români din Marea Britanie. Iar în ceea ce privește comunitatea de romi, din care fac și eu parte, sunt fericit să văd mulți dintre ei muncind, având copii la școală și respectând țara care le oferă pentru prima dată oportunități. Desigur, asta nu înseamnă că totul este roz. Mai avem mult de lucru, la fel ca orice altă comunitate. Dar sunt convins că în curând se vor vedea rezultatele acestor oportunități în comunitatea de romi.

În ultimii trei ani munca mea a fost în mare parte concentrată asupra Brexitului, iar în ultimii doi ani asta a însemnat cu precădere EU Settlement Scheme, noul sistem de rezidențe dezvoltat de guvernul britanic pentru cetățenii europeni din UK. În această perioadă am coordonat activitățile legate de Brexit ale organizației pentru care lucrez. Asta include peste 2500 de oameni întâlniți și peste 1000 ajutați să aplice pentru acest nou statut de rezident. În același timp am fost implicat direct în dezbaterile legate de EU Settlement Scheme cu Ministerul de Interne britanic și alte organizații.

Sper ca experiența mea de până acum să-mi permită să aduc informații importante și utile pentru comunitatea de români din Marea Britanie, dar în același timp și pentru alții care iau în considerare decizia de a găsi oportunități pe alte meleaguri. Veți afla de la mine multe informații legate de Brexit, ce reguli noi apar, cum să ne apărăm drepturile după Brexit, dar și despre cum și unde să găsim informații și ajutor atunci când ne regăsim într-o situație dificilă. Bineînțeles, momentan nu mă voi putea îndepărta tare de cea mai mare problemă curentă: COVID-19.