Agricultorii germani vor să renunțe la sezonierii români. „Le-am plătit avionul și-am rămas fără bani”

De ani de zile, recoltarea sparanghelului din Germania a fost rezultatul eforturilor depuse de sezonierii români și polonezi, dar mulți dintre ei nu mai vor să trudească pe câmpurile germane, motiv pentru care agricultorii germani vor apela la muncitori proveniți din Georgia. Acesta nu este singurul motiv, însă, scrie publicația germană Tagesschau.de.

Polonezul Christof Kamedulski spune că, dacă ar avea ocazia, în prezent nu ar mai opta pentru venirea în Germania. Dar acum douăzeci de ani, situația economică din țara sa de origine era complet diferită. La acea vreme nu a avut altă opțiune decât aceea de a se angaja ca și culegător de sparanghel în Germania. Situația s-a îmbunătățit semnificativ apoi pentru polonezi – inclusiv în fermele de sparanghel.

„Noi ne ocupăm de logistică”, precizează Kamedulski, care a devenit între timp maistru angajat permanent. Munca grea de pe câmp a fost preluată de bărbați și femei de origine română. Dar cât timp vor mai presta conaționalii noștri această activitate este o chestiune care îi îngrijorează pe cultivatorii de sparanghel, precum Jürgen Jakobs.

„Românii nu ne mai consideră angajatori atractivi”, menționează președintele asociației cultivatorilor de sparanghel din Germania de Est.

Întrucât el și colegii săi nu au posibilitatea de a plăti o sumă mai mare de 9,50 euro pe oră, ca salariu minim, în acest sezon intenționează să angajeze muncitori din Georgia.

Inițial, a fost planificată venirea a 500 de muncitori din Georgia în Germania. Numărul lor a crescut la mai mult de 5.000, relatează Jakobs. Debutul sezonului de recoltare este planificat pentru începutul lunii aprilie. Potrivit agricultorului, peste 80.000 de georgieni s-au înregistrat pentru a fi angajați în sezonul de recoltare. Acesta este un proiect-pilot al Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Autoritatea se ocupă de contractele de muncă și de asigurarea deplasării muncitorilor.

Fanii sparanghelului, care sunt conștienți de prețul plătit pentru acesta, pot răsufla ușurați: Prin intermediul acestui proiect, germanii au posibilitatea de a achiziționa și pe viitor legumele lor sezoniere preferate, la prețuri similare cu cele achitate în anii precedenți. Regulamentul privind Balcanii de Vest nu pare a fi suficient pentru a stimula atragerea forței de muncă din această zonă. Acesta oferă albanezilor, sârbilor și persoanelor din Kosovo acces la piața muncii din Germania până în anul 2023. Premisa pentru concretizare este: Deficitul de forță de muncă în plan local.

Fermierul Jakobs menționează că toate încercările de angaja cetățeni germani la recoltarea sparanghelului au eșuat. Maistrul său polonez, Kamedulski, confirmă la rândul său:  „Nemților le lipsește experiența muncii la câmp.”

Jakobs consideră disponibilitatea încă aparentă a românilor pentru munca istovitoare de tăiere a sparanghelului ca fiind un fenomen înregistrat la nivelul întregii Germanii. Fratele său, care cultivă sparanghel în regiunea Cursul Inferior al Rinului, împărtășește aceeași părere.

De asemenea, polonezii care urmează să ajungă în această primăvară ocupă în mare parte funcții de maeștri, care conduc tractoarele. Câteva femei din România lucrează deja pe câmpurile din jurul Berlinului și pun plante tinere de sparanghel în solul regiunii Brandenburg.

Fermierul Jakobs speră ca, după Paști, să beneficieze de prezența a peste 300 de bărbați și femei din România la recoltarea sparanghelului. Dar nu este exclusă apariția unei probleme: Un cultivator de sparanghel din vecini anunță telefonic, în timp ce Jakobs trece pe lângă câmpurile sale într-un vehicul de teren, că granița cu Ungaria s-ar putea închide. Asta înseamnă că agricultorul german va fi nevoit să cheltuie 120.000 de euro pentru a aduce muncitorii români cu avionul.

„Asta ar fi o catastrofă”, menționează Jakobs.

Pentru că muncitorii săi români trec prin frontiera cu Ungaria în drum spre ferma sa, din Germania. S-ar putea întâmpla ca anul trecut, când și atunci Ungaria și-a închis granițele. Jakobs spune că a plătit peste 120.000 de euro pentru asigura călătoria cu avionul a cel puțin 200 de muncitori români, participanți la recoltare. Au recoltat 80 la sută din producția sa – peste o tonă – din terenul nisipos, care face sparanghelul atât de dulce, conferindu-i o aromă de nuci.

În orice caz, pandemia de coronavirus crește prețul producției de sparanghel. El achită peste 500 de euro pentru fiecare muncitor pentru a se conforma normelor suplimentare de igienă. Cultivatorul de sparanghel german a montat în curte un adăpost pentru refugiați care a fost scos din uz și adus de la Potsdam, în care are posibilitatea de a oferi găzduire muncitorilor participanți la recoltare, în conformitate cu normele adoptate pentru prevenirea infectării cu coronavirus – containere prevăzute cu dușuri și inclusiv un mic magazin pentru desfacerea produselor. Costurile suplimentare de funcționare, în valoare de șase euro pe noapte, sunt suportate de muncitori.

„Asumându-ne costurile zborului, am epuizat rezervele financiare”, mai spune Jakobs.

El presupune că, dacă nu ar fi plătit zborul muncitorilor români, aceștia nu ar mai fi plecat din România pentru a culege sparanghel în Germania. Nu a dorit să își asume acest risc.

Georgienii, pe de altă parte, care vor urca la bordul unui avion cu destinația Germania în zilele următoare, sunt mai puțin pretențioși: „Și-au achitat costul aferent zborului din fonduri proprii.”