Adoptat de mic în străinătate își caută mama care atunci când l-a dat a exclamat: „Doamne, ce-am făcut!?”

Mii de copii au fost adoptați din România în ultimii zeci de ani și mulți dintre ei, ajunși la maturitate, își caută familiile biologice pentru a înțelege care le sunt rădăcinile, de unde vin și cine sunt cu adevărat. Pagina Facebook The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României publică anunțurile lor și de cele mai multe ori cazurile sunt rezolvate.

Ultimul anunț publicat pe pagina respectivă este cel al unui tânăr din Anglia, care a fost adoptată la numai 6 luni de un cuplu cu origini irlandeze. Știe că se numea Soare Bogdan Cristinel și că s-a născut la București, în aprilie 1990. De asemenea, cunoaște numele părinților săi și faptul că atunci când mama a semnat actele de adopție a exclamat: „Doamne, ce am făcut!?”

Andrei face un apel la toți cei care l-ar putea ajuta, chiar și cu o simplă distribuire a anunțului său. Acum, la 32 de ani, când și el are un copil, dorește să-și reîntâlnească părinții și eventual frații sau surorile.

Redăm mai jos anunțul său:

„Salutări din Anglia! Numele meu a fost Soare Bogdan Andrei și m-am născut în București, pe 4 aprilie 1990. Mama mea se numea Tufeanu Dana Mihaela și tata Soare Gheorghe. Locuiam la momentul adopției în sectorul 3, când eu am fost adoptat pe 11 octombrie 1990 de un cuplu irlandez.

Când mama mea a semnat actele mele de adopție, ea a spus „Doamne, ce am făcut!?” Îmi doresc din toată inima să o găsesc pe mama mea care avea 23 de ani în 1990. Sper că este acolo și mă rog ca într-o zi să o găsesc. Am un băiat de 2 ani și vreau ca el să știe despre originile mele.

Vă rog frumos să distribuiți anunțul meu deoarece mi-aș dori extrem de mult să îi cunosc pe ei și nu îi judec deloc. Mi-ar plăcea să știu dacă am frați sau surori. Dacă aveți informații vă rog să scrieți în privat paginii. Vă mulțumesc frumos pentru fiecare distribuire în parte.”