Povestea unei familii de români care a emigrat în urmă cu 20 de ani: „Am lăsat totul în urmă pentru a oferi un viitor mai bun fiicei noastre”

Mariana și Ana Maria, o mamă și fiică de naționalitate română au ajuns în Spania împreună cu soțul și tatăl lor în urmă cu 20 de ani. Familia venită din România a lăsat în urmă totul, inclusiv o carieră juridică promițătoare a mamei, sacrificiu făcut în speranța unei vieți mai bune pentru fiica sa.

Dintre toți românii care au venit să lucreze în Spania pentru salarii mai mari și o calitate mai bună a vieții, jurnaliștii publicației El Espanol au fost curioși să afle povestea celor două românce, mamă și fiică.

Mariana Toader Tinika a precizat că s-a născut în orașul Buzău și este în Spania de aproape două decenii. A explicat că a dus o viață foarte simplă în țara sa natală alături de părinții ei, apoi de soțul ei și de fiica sa care s-a născut în 1999, anul în care „a început să trăiască democrația dorită”.

Ea și-a amintit cum în 1988 s-a căsătorit cu soțul ei și că avea un loc de muncă stabil în România. „Locuiam în căsuța noastră, aveam prietenii noștri, familia și rutina zilnică, serviciu-casă. Dar am început să observăm că nu exista nicio posibilitate de evoluție, că nu existau oportunități sau debușee de a privi viitorul cu optimism”, a povestit Mariana.

O mamă care a renunțat la o carieră de succes

Ea a recunoscut că s-a gândit atunci la viitorul fiicei sale nou-născute, deși ea își luase licența în drept și lucra ca juristă la o companie care furniza apă și încălzire locuitorilor din orașul său natal.

Ce anume te-a făcut să vii în Spania?

Mariana a mărturisit că i-a fost foarte greu să ia această decizie. A povestit cum soțul ei a venit primul. Ideea lor inițială, care nu avea nicio legătură cu ce s-a întâmplat mai târziu, a fost ca el să vină să muncească un an, să strângă niște bani și apoi să înceapă o viață mai bună în România.

Dar nu a durat prea mult timp că soțul a sunat-o la telefon și i-a spus că nu cred că vor putea trăi vreodată în România așa cum se trăiește în Spania. Brusc, el a descoperit un alt nivel de viață, potrivit spuselor Marianei. A fost frapat de nivelul de trai al spaniolilor sub toate aspectele, nu doar la muncă, ci de modul lor de a înfrunta viitorul.

A dezvăluit cum soțul i-a cerut să vină să vadă cu ochii ei. Prima sa experiență a durat trei săptămâni, timp în care soțul a încercat să-i arate cele mai frumoase și atractive locații ale capitalei Madrid, dar nimic nu a convins-o să rămână acolo.

Ulterior, i-a spus să vină să stea trei luni și ea și-a luat trei luni de concediu de la serviciu, a venit a doua oară și tot n-a fost convinsă de soțul ei. Atunci el i-a dat un ultimatum și i-a spus: „Alege: ori vii, ori mă întorc! Dar cred că ar fi mai bine să vii aici cu fata, pentru că va avea mult mai multe posibilități pentru viitor. Gândește-te la ea!”

I-a venit foarte greu să ia decizia de a veni definitiv în Spania pentru că își lăsa în urmă părinții, prietenii și restul familiei. Atunci erau căsătoriți doar de cinci sau șase ani și asta a însemnat să-și părăsească întreaga familie.

Un lucru foarte important pentru ea a fost să renunțe la slujba pe care o avea. Ea a mărturisit că i-a luat mult timp să ajungă în poziția în care se afla. A precizat că nu i-a fost deloc ușor să-și dezvolte o carieră, ca absolventă de Drept, după mulți ani de studiu și sacrificii din partea părinților săi.

A pus însă totul în balanță și, în final, a venit definitiv în Spania împreună cu fetița ei care avea atunci trei ani și jumătate.

Ai avut vreun sprijin la început?

Mariana și-a amintit că nu a avut prea mult ajutor când a ajuns acolo și i-a fost foarte greu. Însă a început să ia legătura cu alți conaționali care, deși nu îi cunoșteau, i-au primt altfel, încercând să îi ajute.

Soțul ei a intrat întâmplător într-unul dintre grupurile de români stabiliți mai demult în Spania, care erau chiar oameni din orașul lor din România, și au început să lege prietenii cu alți români pe care se puteau baza.

Ea a continuat povestea începutului dificil al acomodării, în mare parte datorat faptului că nu știa să vorbească spaniola, nici măcar elementele de bază ale limbii.

Ea a povestit o amintire care i-a rămas în memorie, când fetița ei se uita pe fereastră și vedea copiii jucându-se în parc și îi spunea că ar vrea să se joace cu ei. Iar ea era nevoită să-i spună că nu poate ieși afară deoarece nu știe spaniola și nu se poate înțelege cu ceilalți.

Ana Maria a fost cea care și-a împins mama să iasă din casă, la început a interacționat doar cu vecinii și era mereu cu dicționarul în mână. Ulterior, fetița a început grădinița și ea s-a integrat mult mai repede, după spusele mamei sale

Cum v-ați descurcat din punct de vedere material?

Mariana a recunoscut că nu putea trăi doar din salariul soțului și a fost nevoită să își ia o slujbă. A văzut un anunț pe ușa unui bar de lângă locuința lor, în care se spunea că este nevoie de o chelneriță.

Deși nu știa limba spaniolă și nici nu lucrase vreodată ca chelneriță, a luat-o pas cu pas și a învățat meseria atât de bine, încât a devenit managerul localului. Întrucât nu se ajungeau cu banii, a lucrat în mai multe locuri.

A povestit cât de epuizantă a fost acea perioadă, când lucra dintr-un loc în altul zi după zi, fără odihnă, fără să-și vădă familia sau fiica. Mariana a mărturisit că atât ea, cât și soțul ei au putut lucra în acel ritm, deoarece mama sa a venit din România să aibă grijă de Ana Maria.

Ai reușit să schimbi slujbele?

Mama Ana Mariei a explicat că a încetat să mai lucreze noaptea și a căutat doar slujbe de zi, încercând să găsească alternative mai bune. Astfel, într-o zi a văzut un anunț în care se oraganizau concursuri pentru o slujbă la Poștă.

A fost momentul în care Mariana a început să se intereseze, s-a înscris în sindicat și acolo au îndrumat-o și i-au spus ce trebuie să facă, dar mai întâi și-a validat studiile liceale și apoi s-a înscris la Academia Comisiones Obreras.

Concentrată pe obținerea unui loc de muncă la Poștă, conaționala noastră a avut norocul că s-a deschis piața muncii. Sindicatul i-a dat cursuri pentru a câștiga puncte și așa a început să lucreze. A început din nou de la zero și, desigur, nu a primit un salariu prea bun. Așa că, în timp ce lucra acolo, a combinat cu munca de curățenie. În acel moment avea simultan trei locuri de muncă.

Cum arată rutina ta zilnică?

Absolventa de Drept în România a precizat că ziua ei începe la cinci dimineața și uneori ajunge acasă seara la zece. După concurs, a obținut un loc de muncă stabil la Poștă, unde lucrează ca poștăriță la unitatea de livrare din Torrejon de Ardoz (comunitatea autonomă Madrid) până la ora 15:00 și apoi merge la alte joburi după-amiaza.

Soțul tău lucrează?

Mariana a dezvăluit că el a început în construcții, a lucrat ca șofer de camion, iar în prezent lucrează într-o firmă de aparate de aer condiționat, care montează instalații în incinte mari, precum mall-uri, depozite, fabrici, etc.

Cum te simți acum?

A mărturisit că se simte împlinită din punct de vedere profesional și mai ales că are familia alături de ea. Totuși, de când a început războiul, ea a dezvăluit că are senzația că există o mare instabilitate în întreaga lume și că aceasta se reflectă în viața tuturor, o incertitudine despre ce se poate întâmpla mâine.

Ce te sperie mai mult, evenimentele actuale din Spania sau cele din România?

Mariana a recunoscut că ambele. În România mai trăiește doar mama ei, deoarece tatăl său a murit anul trecut, iar mama sa este singură și asta o îngrijorează și mai mult.

Ea a dezvăluit că nu are frați, fiind singură la părinți, motiv principal pentru care i-a fost atât de greu să vină în Spania, dar mama ei a încurajat-o mereu: „Du-te cu el (soțul) că trebuie să luptați împreună!”

Fiica ta studentă la Medicină are rezultate excepționale

Despre Ana Maria, fiica sa care este o studentă la medicină cu rezultate excelente, mama sa a mărturisit că mereu a fost mândră de ea pentru că de când era mică a știut ce are de făcut și a ieșit mereu în evidență.

Toți părinții simt proprii copii sunt cei mai buni, dar în cazul fiicei sale, atunci când profesorul te sună și îți spune: „Fiica ta iese în evidență la clasă și are premii de ani la rând, în liceu. Când vezi că ești în clasă cu părinții și profesorii și vezi că îți dau o diplomă pentru performanța sa la clasă, cum te simți…”

În plus, Mariana a subliniat că singurul lucru pe care l-a făcut împreună cu soțul ei, ca și părinți, a fost să fie alături de Ana Maria. Fiica sa nu a avut niciodată vreun sprijin extrașcolar, rezultatele sale fiind doar efortul ei, cu mintea ei.

Ai cumpărat o casă

Românca stabilită de decenii în Spania a dezvăluit că acolo se duce un salariu și că îi este teamă că va trebui să revizuiască ipoteca. Ea a spus că simte cum lumea se schimbă, și nu în bine, din cauza pandemiei urmate de războiul din Ucraina.

A mărturisit că acest lucru o afectează în fiecare zi, deoarece observă în jurul său că viața s-a schimbat în mod negativ. Nu se mai poate  planifica nimic, pentru că lumea trăiește un moment de instabilitate absolută.

Iar ceea ce o îngrijorează cel mai mult este ce se poate întâmpla de acum înainte, a explicat ea. Și mai presus de toate, fiica ei, pentru că realizează că toate eforturile pe care le-a făcut și s-a chinuit să ajungă acolo unde a ajuns și că mai are un ultim pas.

O fiică cu perspective excelente

Ana Maria are aproape 24 de ani și are un viitor foarte promițător. Anul acesta încheie al șaselea an de studii la Academia de Studii Medicale (MIR) din Madrid.

„De când eram mică am dedicat mult timp studiilor. Am fost influențată și susținută de părinții mei care mi-au spus mereu că pentru a-ți croi un viitor trebuie să faci un efort și să dai tot ce ai mai bun. Și în plus, îmi place să studiez”, a explicat Ana Maria.

Unde te vezi lucrând peste cinci ani?

Ea a dezvăluit că speră să fie într-un spital unde să-și termine rezidențiatul de cinci ani și ar dori să primească o aprobare MIR pentru a accesa o intervenție chirurgicală.

Vei rămâne în Spania sau ai de gând să-ți încerci norocul în străinătate?

„Nu știu încă. Bănuiesc că toată lumea este conștientă de drama medicală de astăzi și de situația medicilor de aici. Da, mi-ar plăcea să fiu într-un loc în care să mă simt apreciată pentru munca mea. Scopul meu este să-mi fac rezidențiatul aici, în Spania și apoi cred că o să mă gândesc”, a spus Ana Maria.

„Da, pentru că până la urmă sunt o mulțime de factori care influențează, multe evenimente neprevăzute în viață și oricât de mult ai avea un scop, mi-am dat seama că până la urmă există întotdeauna ceva neașteptat care poate apărea și care îți poate altera planurile”, a adăugat ea.

Ești conștientă de efortul mamei tale?

Eminenta studentă la medicină a subliniat că mama sa a fost o luptătoare și un exemplu pentru ea. A știut că mama sa a studiat mult pentru a obține o diplomă în Drept în România care, din punctul ei de vedere, este o carieră pe care o consideră foarte grea.

Iar prin venirea sa în Spania, mama sa a sacrificat totul, inclusiv cariera profesională, pentru a-i construi ei un viitor, pentru a-i face viața mai ușoară.

„Când a venit mama aici, nu a putut valida studiile, ar fi trebuit să facă o reexaminare. Și între asta și faptul că nu vorbea spaniola la acea vreme, era aproape imposibil. În momentul de față este lucrătoare la poștă. A studiat singură pentru concurs și a reușit. Chiar și acum, pentru mine mama este o inspirație”.

Ce ai de gând să faci cu primul salariu când vei fi medic?

„Cu puțin noroc, anul viitor va veni și ziua aceea. La început ideea mea a fost să îl dau părinților mei sau să fac ceva pentru ei, pentru că dacă sunt acolo unde sunt acum, este datorită muncii grele pe care au depus-o și tuturor sacrificiilor. Aș vrea să-i răsplătesc cumva”.

Călătorești în România pentru a-ți vedea familia.Ce este bun și rău în fiecare țară?

Tânăra studentă a recunoscut că este vorba despre stilul de viață care este diferit. Ea a subliniat că din punct de vedere al sănătății, sistemul public de sănătate spaniol este „de o mie de ori peste cel al României”, menționând că i-ar plăcea să fie diferit pentru că bunica ei a rămas acolo, în timp ce nivelul mediu de viață al spaniolilor este mult mai ridicat.

„Pe de altă parte, în România, și este ceva care îmi lipsește foarte mult, aș scoate în evidență modestia pe care o au oamenii. Mulți trăiesc acolo în condiții mai proaste decât v-ați putea imagina vreodată. Dar chiar și așa, îți arată multă generozitate, care izvorăște din ei spontan, chiar sunt capabili să-și ia pâinea de la gură dându-ți-o, știind că nu ai nevoie. Și asta mă mișcă”, a conchis Ana Maria.