vineri, 22 noiembrie 2024
Informația fără granițe


A murit în Marea Britanie, Ramona Mitrică. Femeia care a schimbat imaginea țării noastre în această țară

Scris de: Daniela Stoica , înv Articole corelate Din diaspora Evenimente În evidență Prima pagină Știri - duminică, 18 februarie 2024 Etichete: , , ,

- Conținut sponsorizat -

Ramona Mitrică, femeia care a schimbat imaginea țării peste hotare „povestindu-le” britanicilor cultura românească printr-o editură ce publică autori români și prin singurul festival de film românesc de la Londra, a murit în Marea Britanie, a anunțat Ambasada în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pe pagina Facebook.

Ramona Mitrică, un exemplu rar de dedicație și pasiune, a lăsat un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o, trecând în neființă după o viață marcată de eforturi neîncetate de a aduce cultura românească pe scenele internaționale.

- Continuarea după publicitate -

Activitatea sa impresionantă de peste un sfert de secol în Marea Britanie, fie ca atașat cultural la Ambasada României la Londra, fie ca antreprenor cultural, a fost caracterizată printr-un dinamism și o lumină interioară care au inspirat și mobilizat comunități întregi.

Fondatoarea și spiritul inovator din spatele Romanian Film Festival London, Mitrică a reușit să transforme acest eveniment, inițiat în 2003, într-un punct de referință pentru promovarea filmului românesc în Regatul Unit, coordonându-l cu măiestrie timp de 20 de ani.

Ramona Mitrică

- Continuarea după publicitate -

Chiar și în fața adversităților personale, ea nu s-a dat bătută, organizând o ediție aniversară a festivalului la finalul anului trecut, care a fost un adevărat regal cinematografic.

În calitate de director al Centrului Cultural Românesc și al Fundației Rațiu din Londra, Ramona Mitrică a pus bazele unor proiecte culturale de anvergură, printre care se numără și Profusion International, o agenție de consultanță artistică, și editura britanică independentă Profusion Publishers.

Prin aceste inițiative, a adus literatura română în atenția publicului vorbitor de limba engleză, publicând volume semnate de autori români.

„Ce simt eu este că vreau să ajut pe oricine are nevoie de ajutor. Și de acolo în mod special. Așa am început cu tot ce fac. E legat de România absolut tot ce fac”, spunea Ramona Mitrică.

Contribuția sa la promovarea culturii românești depășește granițele unui simplu eveniment sau proiect, transformându-se într-un legat durabil.

- Continuarea după publicitate -

Festivalul de film românesc de la Londra, ajuns acum la cea de-a douăzecea ediție, cărțile traduse și lansate în Marea Britanie, spectacolele de teatru și proiectele inovatoare sunt doar câteva dintre realizările care îi poartă amprenta.

Acestea nu numai că au îmbogățit scena culturală britanică, dar au și oferit românilor din diaspora ocazia de a se conecta cu rădăcinile lor, păstrând vie limba și cultura română.

Ramona Mitrică rămâne o sursă de inspirație, un model de urmat în promovarea culturii și valorilor românești peste hotare.

Prin munca și pasiunea sa, a demonstrat că arta și cultura sunt lianți universali, capabili să unească oameni de diferite naționalități și să creeze punți între culturi.

- Continuarea după publicitate -

Întrebată într-un interviu ce i-ar spune despre cultura românească unui britanic care ar intenționa să viziteze România, Ramona Mitrică a spus:

„I-aș povesti și despre ce mi-este mie mai drag, despre ce mă bucură și mă inspiră: despre ritual și spiritualitate, despre limba română, despre muzica Mariei Tănase, despre verticalitatea, măiestria și căldura lui Victor Rebengiuc, despre umorul și profunzimile „Noului Val” de cinema, despre „Măiastra” însăși, despre Domnișoara Pogany și despre infinit.

I-aș mai spune despre „Anemonele” lui Luchian, despre Bernea, Chirnoagă și Câlția, despre Adrian Ghenie și Dan Perjovschi. I-aș vorbi despre Augustin Buzura și al său Recviem pentru nebuni și bestii. Și, cu siguranță, i-aș spune poveștile copilăriei, cu părinți și bunici, cu Sânziene, descântece și rituri de trecere.

Iar, la final, i-aș construi propria sa punte către cultura română, i-aș deschide larg porțile și l-aș lăsa să exploreze liber.”