vineri, 22 noiembrie 2024
Informația fără granițe


Durerea unui copil a cărui mamă a plecat la muncă în străinătate: „Îmi este dor de fiecare dată când îmi amintesc de ea”

Scris de: Mihai Diaconu , înv Articole corelate Din diaspora Știri - sâmbătă, 4 decembrie 2021 Etichete: , , , , , , , , ,

- Conținut sponsorizat -

„Îmi este dor de fiecare dată când îmi amintesc de ea. Părinții pleacă în străinătate cu gândul că pot veni cu niște bani, dar copiii rămân cu o traumă, rămân cu o tristețe.”

La prima vedere par vorbele unui adult, dar aparțin unui copil de numai 12 ani a cărui mamă a plecat la muncă în străinătate, în urmă cu patru ani, și nu a reușit să se mai întoarcă acasă până în prezent, nici măcar în vizită.

- Continuarea după publicitate -

Povestea acestui copil și a frățiorului său de numai 9 ani, care locuiesc împreună cu bunica lor în comuna Mădârjac din județul Iași, este prezentată într-un reportaj video realizat de televiziunea Digi24.

„Aș vrea să fie lângă mine când îmi este greu și când sunt mai bolnav. Să stăm în seara de Anul Nou la masă, toți, în familie, de Crăciun, de Paște. Vreau să fie lângă mine și să aibă grijă de mine”, a mai adăugat băiatul de 12 ani.

Floarea Ciulei, bunica băieților, îi crește pe cei doi frățiori într-o cameră mică, în care sunt înghesuite două paturi. Asta de când mama copiilor a fost nevoită să plece în Spania, în 2017, pentru a le oferi o viață mai bună, dar n-a mai putut reveni în țară de atunci, complice fiind și situația creată de pandemie între timp.

- Continuarea după publicitate -

„Câteodată mai vine și-mi mai spune: Uite, la toți vin părinții, la mine nu vin”, a declarat bunica minorilor.

În lipsa părinților, copiii rămași singuri acasă încearcă să-și aline suferința de unii singuri.

„Mă duc într-un loc mai liniștit și încerc să trec peste acest lucru”, mărturisește băiatul de 12 ani.

Potrivit sursei citate, în România sunt circa 76 000 de copii în această situație, iar cei mai mulți dintre ei, peste 35%, se află în zona Moldovei.

- Continuarea după publicitate -

„Cred că cea mai mare nevoie în perioada asta de pandemie au fost aceste nevoi emoționale, pe lângă celelalte, financiare, care au avut și ele de suferit”, afirmă Felicia Ciobanu, psiholog clinician la Institutul „Socola” din Iași, pentru Digi24.

„Întâlnirea asta cu părinții era mai ușor de realizat. Or acum, izolarea, nu știi ba zboară avionul, ba nu zboară avionul, ba poate veni, ba e izolat. Deci, sentimentul de abandon, de nesiguranță, de pierdere”, a mai explicat psihologul ieșean.