Coșmarul unei românce care este căutată pentru infracțiuni comise în Germania, dar ea nu a fost niciodată în această țară

Ioana Manea, o femeie din județul Teleorman, trăiește de doi ani un adevărat coșmar din cauza unui furt de identitate suferit de aceasta, potrivit unui reportaj făcut de Știrile Pro TV.

Deși nu a fost niciodată în Germania și nu deține carnet de conducere sau mașină, conaționala noastră a primit zeci de somații de plată pentru infracțiuni la legea circulației comise în această țară.

Totul a început când Ioana a primit acasă, în România, un plic din Germania prin care era informată că a fost sancționată pentru depășirea vitezei legale cu 26 km/h pe o autostradă în apropiere de Koln.

Incidentul s-a petrecut la data de 20 martie 2022, iar amenda de 178,50 euro i-a fost trimisă în România trei luni mai târziu. Pentru Ioana, această somație a fost un șoc, deoarece ea nu a fost niciodată în Germania.

„Am primit acasă un plic în care eram informată cum că aș fi fost sancționată în Germania conducând un autovehicul și depășind viteza legală cu 26 de km la oră”, a declarat Ioana Manea.

În documente, cineva a semnat în dreptul cuvântului „destinatar” scris de mână, un indiciu că persoana care îi folosește identitatea este român.

Ioana a depus plângere la Poliția Municipiului Alexandria, dar autoritățile române nu au cercetat cazul, spunându-i că fapta nu s-a săvârșit pe teritoriul țării și că trebuie să meargă în Germania pentru a-și rezolva problemele.

„Mi-au spus că fapta nu s-a săvârșit pe teritoriul țării și trebuie să merg în Germania să-mi rezolv problemele”, a povestit femeia.

Într-o încercare disperată de a rezolva situația, Ioana s-a adresat mai multor secții de poliție din Alexandria și chiar Serviciului Caziere, dar fără succes. În cele din urmă, la a șasea încercare, reclamația i-a fost înregistrată.

Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice, a explicat modul în care infractorii pot folosi datele de identificare furate pentru a înșela autoritățile.

„Infractorii care comit aceste acte în afara țării spun că nu au actele de identitate la ei, dar le pot da polițiștilor datele de identificare. Această ipoteză este posibilă”, a spus Botezatu.

Între timp, Ioana Manea continuă să caute răspunsuri și să încerce să-și recapete identitatea furată, înfruntând birocrația și lipsa de reacție a autorităților române.

„Nici nu-mi explic, de câte ori n-am fost la toate secțiile de poliție care le știu din Alexandria. Nicăieri nu mi-a luat declarație, tot timpul: duceți-vă colo, duceți-vă dincolo”, a mărturisit ea.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons, subliniază gravitatea furtului de identitate și necesitatea protejării datelor personale: „Furtul de identitate este cea mai gravă infracțiune care se poate întâmpla astăzi. Așa că să fim mai atenți cu datele noastre.

Nu le dăm oricui ni le cere, nu le dăm telefonic în momentul când se fac tot felul de sondaje, care de cele mai multe ori sunt ilegale.”

Acest caz ilustrează vulnerabilitatea datelor personale și necesitatea unor măsuri mai stricte de securitate și protecție a cetățenilor împotriva furtului de identitate.