Doi soți români au recunoscut că au exploatat conaționali la muncă în Spania, printre care și un tânăr cu deficit intelectual. Pedeapsa primită de aceștia

Doi români au fost condamnați în Spania după ce au recunoscut că au adus conaționali la muncă în agricultură și i-au exploatat. Cazul a fost descoperit după ce un tânăr român cu dizabilitate intelectuală a reușit să fugă din locuința în care era ținut.

Potrivit publicației El Correo, Tribunalul din Sevilla i-a condamnat pe cei doi soți români la câte doi ani de închisoare pentru trafic de persoane, în urma unei ședințe desfășurate cu acord de recunoaștere a faptelor. Hotărârea a fost pronunțată oral de Secția I a instanței.

Președintele completului le-a spus inculpaților că Justiția le oferă „o oportunitate” și că a făcut un „efort” important prin reducerea pedepsei de la 10 ani la 2 ani, ținând cont, printre altele, de situația lor personală. Judecătorul a arătat că instanța a considerat că aceștia „nu s-au îmbogățit” din faptele comise, dar le-a atras atenția că au produs un „prejudiciu foarte grav” altor persoane.

Reducerea pedepsei a fost posibilă prin aplicarea a două circumstanțe atenuante: repararea prejudiciului și durata nejustificat de mare a procedurii, având în vedere că operațiunea Gărzii Civile a avut loc în 2019. Bărbatul a primit, în plus, șase luni de închisoare pentru o infracțiune contra drepturilor lucrătorilor, iar acuzația de fals în acte a fost sancționată cu amendă.

Instanța a dispus suspendarea executării pedepsei pentru ambii inculpați, cu condiția achitării unei amenzi și dacă nu vor comite noi infracțiuni în următorii ani. Cei doi au acceptat pedeapsa și au recunoscut faptele după înțelegerea cu Parchetul. Sora femeii inculpate s-a oferit garant pentru plata despăgubirilor civile.

Ancheta a pornit de la denunțul unui cetățean român cu dizabilitate intelectuală, care a reușit să scape din casa în care era ținut. Cei doi i-ar fi promis un loc de muncă în Spania, însă nu l-au plătit niciodată. În locuință, bărbatul a fost pus să doarmă o perioadă pe o canapea aflată pe hol, iar ulterior pe o saltea așezată pe terasa casei, protejată doar de un cort.

Tânărul, rămas orfan de ambii părinți, avea 21 de ani în 2019, când i s-a făcut oferta de muncă. În actul de acuzare, acceptat de inculpați, se arată că acesta prezenta „o întârziere mintală ușoară-moderată în contextul unui mare deficit de instruire (analfabet), fiind vorba despre o persoană cu imaturitate emoțională”. Potrivit aceleiași evaluări, era „foarte influențabil, prezentând comportamente puerile cu tendința de a se concentra pe conduite care presupun satisfacții imediate, cu o capacitate redusă de raționament și reflecție, circumstanțe ușor de observat la vedere”.

Expertizele medico-legale au stabilit că dizabilitatea îl făcea pe tânăr „o persoană deosebit de vulnerabilă în fața anumitor situații sociale, în care trebuie să cântărească avantajele și dezavantajele deciziilor sale dincolo de imediat”.

Parchetul a susținut că inculpații, „cunoscând aceste deficite intelectuale și cu intenția de a obține profit”, i-au propus să muncească în agricultură. Un membru al familiei celor doi l-a preluat și l-a dus la o locuință, iar în provincia Sevilla a început „munca sa la cules de cartofi pe fermele din zonă, mereu sub ordinele și controlul inculpaților”.

Cei doi au recunoscut și faptul că „i-au reținut documentele personale”. Bărbatul nu primea bani pentru zilele lucrate, iar în documentele cauzei se arată: „Nu i-au plătit niciodată vreun salariu, sub pretextul că plătiseră pentru el 20.000 de euro”. I se transmitea că nu putea pleca „până când nu își achita datoria”.

Românul a cerut de mai multe ori să fie lăsat să se întoarcă în țara sa, însă de fiecare dată a fost refuzat. Într-o noapte, a reușit să iasă din locuință „cu scuza că merge să arunce gunoiul”, fiind găsit la 9 octombrie 2019, dezorientat și cu simptome de subnutriție, într-un local din Alcalá de Guadaíra.

Parchetul a mai arătat că inculpații ar fi adus și alți români pentru a lucra în agricultură, iar în unele cazuri le-ar fi păstrat pașapoartele, împiedicându-i să revină în țara de origine. Bărbatul condamnat a folosit documentele victimei pentru a o înscrie în sistemul de securitate socială ca lucrător autonom, procedură pe care ar fi aplicat-o și în cazul altor 21 de persoane.