Un român care trăiește în Spania de la 6 ani, la un pas de a fi deportat în România. „Nici măcar nu știu limba”

Gabriel I., un tânăr de naționalitate română, în vârstă de 28 de ani și rezident încă de la vârstă de șase ani în orașul spaniol Zaragoza (comunitatea autonomă Aragon) se confruntă cu deportarea în România și în prezent este reținut în Centrul pentru Internarea Străinilor din Barcelona (cunoscut în Spania cu inițialele CIE).

După cum relatează jurnaliștii publicației elDiario.es care l-au vizitat joi, 11 mai 2023, românul, care are un vădit accent aragonez, le-a mărturisit că: „A sta aici nu este viață, este tortură”. El le-a dezvăluit că viața în CIE este mai rea decât în închisoare.

Gabriel a trăit în Spania de la vârsta de șase ani și s-a confruntat cu o viață dificilă, inclusiv abuzuri din partea tatălui său, perioade trăite în adăposturi și un timp chiar în închisoare. În ciuda trecutului său tulbure, Gabriel a reușit să-și găsească un loc de muncă și o parteneră care acum așteaptă un copil.

Cu toate acestea, planurile sale au fost întrerupte la data de 4 aprilie, când a primit un ordin de expulzare din Spania. Ordinul nu s-a datorat unei infracțiuni pe care a comis-o, ci mai degrabă unei probleme administrative: îi lipsea cetățenia spaniolă.

Vineri, 12 mai 2023, Gabriel a aflat că săptămâna viitoare va fi deportat în România cu un zbor regulat și a cerut azil, pretinzându-și rădăcinile în Spania.

„În România nu am nimic, nici familie, nici prieteni. Nici măcar nu știu limba. Dacă ajung acolo, o să dorm în terminalul aeroportului și o să găsesc o cale să mă întorc acasă”, a explicat el.

Situația cu care se confruntă conaționalul nostru evidențiază mai multe lipsuri ale centrelor CIE. Existența acestor centre de detenție nu este pentru infracțiuni, ci mai degrabă din motive administrative.

Teama și impactul psihologic al deportării sale după o viață întreagă trăită în Spania și condițiile dure de viață din centru l-au determinat pe Gabriel să intre în greva foamei, în prezent ajungând la a patra zi

Un aspect particular al cazului său este că el are naționalitatea unei țări UE, România. Legea actuală a imigrației permite expulzarea cetățenilor UE din Spania, dar nu și reținerea acestora într-un centru CIE.

Acest aspect al cazului său este considerat extrem de injust și lipsit de temeiuri juridice, după cum a declarat Jose Javier Ordonez, avocatul său de la Migrastudium (serviciul pentru migranți).

Viața în interiorul CIE este descrisă mai rea decât închisoarea, lipsită de facilități educaționale, oportunități de muncă sau activități sportive pentru deținuți.

Gabriel a împărtășit jurnaliștilor spanioli experiența petrecută în închisoarea din Zaragoza, unde a ajuns datorită furturilor comise pentru a supraviețui.

Tânărul nu a avut nicio reținere să povestească experiența sa din închisoare care, la fel ca pentru mulți alții, a fost rezultatul săvârșirii unei infracțiuni într-un context de sărăcie.

După ce a fugit la 13 ani de un tată abuziv și a trăit în centrele de plasament din Zaragoza, a început să fure. În primul rând, și-a amintit de primul salam furat din supermarket „pentru că îi era foame”.

Într-o zi însă, jaful a fost de aproximativ 600 de euro dintr-un singur magazin unde a fost prins. A stat un an și jumătate după gratii, timp de care a profitat pentru a-și lua diploma într-un curs de gătit, unde a obținut clasa a treia.

„Închisoarea m-a schimbat”, a recunoscut el.

După eliberare, a găsit de lucru într-un șantier și o locuință stabilă. Apoi și-a cunoscut partenera, care în prezent este însărcinată. Prima ecografie i-a fost povestită la telefon, întrucât Gabriel era deja la centrul CIE.

După cum el însuși a dezvăluit, niște agenți ai Poliției Naționale au mers să-l caute acasă pe 4 aprilie. L-au rugat să-i însoțească la secția de poliție.

„Și eu, ca de fiecare dată când poliția mă oprește pe stradă, m-am supus”, a subliniat Gabriel.

Rutina zilnică a lui Gabriel la centrul CIE include timp limitat în aer liber, mese și timpul petrecut în celula lui. S-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu o reacție alergică din cauza faptului că a mâncat pește (la care are alergie), care a durat o lună să se rezolve.

De asemenea, a avut o dispută cu un alt deținut, care s-a soldat cu plasarea lui într-o celulă de izolare, unde nu putea face decât trei pași și nu avea voie să iasă afară mai mult de o oră pe zi.

După dispută, el a fost evaluat de un psihiatru care a concluzionat că nu era în pericol de sinucidere.

Bunurile lui Gabriel, inclusiv Biblia și documentele personale, i-au fost furate în timp ce se afla în izolare. A trebuit să petreacă o zi întreagă în lenjerie intimă, până a primit îmbrăcăminte de la colegii deținuți și de la un prieten care l-a vizitat ulterior.

„A trebuit să petrec o zi întreagă doar în chiloți”, și-a amintit tânărul. Hainele pe care i le-a oferit Crucea Roșie, a denunțat el, erau inutilizabile și miroseau oribil.

Colegii de celulă i-au dat un tricou, pantaloni și adidași, iar joi, 11 mai, a venit un prieten din Zaragoza să-i aducă mai multe haine.

În afară de cazul specific al lui Gabriel, există criterii contradictorii între diferite centre CIE din Spania cu privire la internarea cetățenilor UE.

În timp ce internarea este permisă în Barcelona, ​​un judecător din Madrid s-a pronunțat împotriva internării unei românce și a subliniat că cetățenii UE nu pot fi reținuți într-un centru CIE pentru expulzări administrative.

„Cetăţenii comunitari nu pot fi admişi în CIE pentru a-şi efectua expulzarea decretată administrativ”, i-a amintit judecătorul directorului centrului CIE din Madrid, care pledase pentru internarea româncei.

El a avertizat, de asemenea, că centrul nu poate efectua „o interpretare extensivă” a reglementărilor de imigrare pentru a limita drepturile fundamentale ale omului, precum libertatea.

Cu toate acestea, această interpretare judiciară nu a ajuns la Barcelona, ​​întrucât cazuri similare au fost soluționate fără posibilitatea de revizuire de către instanța de control din capitala catalană.

La începutul anului, o bulgăroaică și o altă femeie de naționalitate croată au fost deportate după ce au trecut prin CIE, a precizat Ordonez, avocatul lui Gabriel.

Migrastudium, serviciul pentru migranți, a observat o prezență crescută a cetățenilor din Europa de Est, în special a femeilor, în centrul CIE din Barcelona.

Natura arbitrară a procesului de detenție și deportare face dificilă abordarea acestor probleme în mod legal. Avocatul implicat în dosarul lui Gabriel a avertizat despre lipsa de transparență și necesitatea unor criterii mai clare în sistem, în timp ce Gabriel a intrat în a cincea zi de greva foamei.