Românii din străinătate revin acasă. Afaceri născute din dor și sacrificiu

Un val de întoarcere acasă a început să se contureze în rândul românilor care au emigrat, mulți dintre aceștia alegând să investească în afaceri pe meleagurile natale. Potrivit unui studiu realizat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, un sfert dintre cei care revin în țară intenționează să deschidă afaceri, principalele domenii vizate fiind agricultura și turismul. Deși entuziasmul acestora este mare, piedicile birocratice și lipsa unui sprijin real din partea autorităților continuă să fie obstacole majore.

Povești de succes: de la bucătari la antreprenori

Printre cei care au ales să revină în România se numără Vasile Bold, fost pescar în Italia, care acum este proprietarul unui restaurant în Jurilovca. După 25 de ani petrecuți în străinătate, acesta a transformat experiența acumulată în restaurantele italiene în preparate sofisticate pe bază de pește din Marea Neagră.

Deși dificultățile legate de reconsolidarea unei barăci piscicole la Gura Portiței îl pun în dificultate, Vasile Bold afirmă că „dacă te dedici și faci sacrificii, e profitabil să investești acasă”.

Soții Atilla și Orsi Pal, întorși din Anglia, au ales să-și investească economiile într-o fermă de bizoni din comuna Aita Mare, Covasna, relatează Pro TV.

Familia lor, cu rădăcini în Occident, pariază pe turism ca motor de dezvoltare locală. În ciuda conflictelor juridice și a relației dificile cu autoritățile locale, aceștia își propun să creeze un parc de animale care să atragă turiști și să promoveze specificul regiunii. „Toată munca asta a fost de folos undeva și, din dorința asta, am venit acasă”, spune Atilla Pal.

Obstacolele întoarcerii: birocrația și infrastructura

Cu toate acestea, reîntoarcerea acasă nu este lipsită de provocări. Familiile Bold și Pal au întâlnit dificultăți majore legate de birocrație, lipsa infrastructurii și relațiile tensionate cu autoritățile locale. În cazul soților Pal, litigiile legate de cadastrarea terenurilor au fost soluționate favorabil în instanță, însă procesul a întârziat considerabil dezvoltarea afacerilor lor.

În Jurilovca, Vasile Bold se confruntă cu degradarea malului și lipsa unei intervenții din partea autorităților, care ar putea salva barăcile piscicole construite în perioada comunistă. „Aici e mai mult o chestiune de suflet, emoțiile de acasă, unde am crescut, dar trebuie să faci sacrificii extreme și să fii călit”, mărturisește acesta.

Lecții învățate peste hotare

Experiențele din străinătate le-au oferit acestor români nu doar mijloacele financiare pentru a începe afaceri, ci și o nouă perspectivă asupra muncii și a drepturilor.

Atilla Pal a adus din Anglia cunoștințele necesare pentru a produce garduri electrice, devenind un antreprenor de succes în România. De asemenea, Vasile Bold a transformat meseria de bucătar, învățată în Italia, într-un atu al restaurantului său.

România versus alte țări

În timp ce alte state, precum Polonia, implementează strategii naționale pentru atragerea emigranților prin facilități fiscale și programe dedicate, România este încă în urmă. Viorela Telegdi Cseri, cercetătoare în migrație, afirmă că modelul polonez ar putea fi replicat și în România, dacă ar exista o viziune coerentă.

Un viitor promițător, dar incert

Românii întorși în țară reprezintă o speranță pentru revitalizarea economică și socială a comunităților din care au plecat. În Jurilovca, populația a crescut în ultimii ani datorită celor care s-au reîntors, iar exemple precum cel al familiei Bold arată că sacrificiile pot fi răsplătite.

Totuși, fără un sprijin real din partea autorităților și fără politici dedicate, întoarcerea românilor din diaspora rămâne un proces lent și incert.