Spaniolii, uimiți de spectacolul vopsirii ouălor de Paște, dezvăluit de un maestru meșteșugar din Cluj-Napoca

În orașul spaniol Alcaniz (comunitatea autonomă Aragon), sărbătoarea Paștelui Ortodox a fost anunțată cu fast weekendul trecut, odată cu organizarea unui atelier de decorare a ouălor de Paște, după cum relatează publicația spaniolă La Comarca.

Veche de secole, tradiția ancestrală de a picta ouă a devenit o adevărată artă. Realizată de artiști populari în multe regiuni ale României rurale, în special în Bucovina și Maramureș, această activitate minuțioasă este considerată un meșteșug în sine.

Unul dintre acești artiști, Claudiu Cubleșan din Cluj-Napoca, s-a deplasat special în weekendul care tocmai s-a încheiat la Alcaniz pentru a susține un atelier și a dezvălui tainele uneia dintre diversele tehnici existente, cunoscută sub numele de „încondeiat”, în care focul joacă un rol foarte important datorită capacității sale de a imprima pe o „pânză specială”, anume coaja de ou.

Cubleșan a fost invitat la inițiativa Asociației Românilor din Aragonul Inferior în colaborare cu Primăria Alcaniz care, pentru al doilea an consecutiv, a promovat această activitate cu scopul de a-și răspândi tradițiile populare.

„Noi învățăm cultura noastră și ne permitem să vedem diferite reprezentări culturale. Este o activitate foarte specială în Europa de Est”, a subliniat Daniel Chereș, președintele Asociației Românilor din Aragonul Inferior.

Maestrul meșteșugar Cubleșan, specialist în tehnica decorativă a ouălor de Paște, i-a învățat și le-a explicat celor prezenți în ce constă această exprimare artistică deosebită.

Indiferent  de vârstă, cei prezenți au rămas uimiți de nivelul de detaliu prezentat de lucrările sale, din care o parte a fost expusă la Centrul de Tineret local.

Deși poate părea ceva foarte frapant pentru cetățenii occidentali, este o practică, după cum a explicat Cubleșan, care există și în alte țări ale lumii (China, sudul Africii și estul Europei).

„Povestea pe care o așteaptă este cea care contează”, a adăugat el. În cazul creștinismului ortodox, se crede că Maria Magdalena și Fecioara Maria au purtat un coș cu ouă în timp ce stăteau la picioarele lui Isus Hristos răstignit. Sângele Lui, vărsat pe pământ, le-a pătat și de atunci, tradiția marchează faptul că în fiecare casă de Joia Mare se vopsesc ouă roșii.

Tradiția vopsirii ouălor este însă anterioară creștinismului și datează din 2.000 î.Hr., cu peste 4.000 de ani în urmă, când în China se făceau ritualuri de înmormântare cu ouă împodobite, potrivit artizanului român.

„Cercetătorii subiectului cred că primul om capabil să raționeze a fost fascinat de faptul că viața ar putea apărea din ou. A considerat oul ca bază pentru crearea umanității și de aceea a început să-l decoreze”, a spus Cubleșan.

Ulterior, creștinismul a preluat din această tradiție alte elemente reprezentative, precum crucea sau spicul de grâu care apar în mod recurent în decorațiunile actuale.

Maestrul român pictează și împodobește ouă de Paște de la vârsta de șapte ani și de-a lungul anilor și-a perfecționat tehnica pentru a realiza adevărate opere de artă.

El este și profesor de dans tradițional românesc, disciplină strâns legată de majoritatea exprimărilor populare românești. Venit din Cluj-Napoca, a putut să împărtășească experiența sa conaționalilor săi rezidenți în Alcaniz și să cunoască marea comunitate românească stabilită acolo.

Săptămâna Sfântă Ortodoxă a început odată cu Duminica Floriilor (9 aprilie) pentru a continua cu zile solemne și extrem de religioase pentru comunitatea rezidentă în teritoriu, în principal de naționalitate română.

Spre deosebire de tobele și trâmbițele care marchează Săptămâna Sfântă Catolică, sărbătoarea ortodoxă se caracterizează prin tăcere, reflecție și rugăciune prin diferite rituri liturgice care au loc în Biserica Ortodoxă Română (Atrivm).

Denumită Joia Mare, ziua de joi a Săptămânii Sfinte Ortodoxe este atunci când toate locuințele vor respecta tradiția vopsirii ouălor, în care roșul va fi culoarea predominantă, reprezentând sângele vărsat al lui Isus Hristos, deși de-a lungul timpului au fost introduse și alte culori și tehnici decorative.

Tradiționala liturghie denumită „Prohodul Domunului” va avea loc în Vinerea Mare, zi în care întreaga comunitate ortodoxă se va uni în cântece și rugăciuni pentru moartea lui Isus Hristos.

În Sâmbăta Mare, la miezul nopții, enoriașii vor asista la slujba Învierii, care an de an adună mii de oameni din toată regiunea pentru a trăi împreună momentul culminant al Săptămânii Sfinte Ortodoxe.

În orașele mari precum Zaragoza, nivelul afluxului de credincioși este atât de mare încât autoritățile religioase desfășoară slujbele de Înviere în afara bisericilor, în marile piețe ale orașelor, evenimente autorizate în prealabil de autoritățile municipale locale.

În timpul Sfintei Liturghii cei prezenți „primesc simbolul luminos al Învierii lui Isus” și în zorii zilei se retrag în casele lor cu lumânările încă aprinse. Abia după miezul nopții, ouăle pictate și împodobite anterior pot fi ciocnite unul de celălalt, într-un ritual de familie pentru a vedea care membru va fi mai puternic în restul anului.

În Duminica Sfintelor Paști, familiile rezidente în Spania iau masa tradițională, moment în care multe dintre ele iau legătura cu rudele rămase în România pentru a le ura „Hristos a-nviat!” și a primi răspunsul „Adevărat a-nviat!”, urări ce apropie enorm sufletele românilor, indiferent de distanța dintre ei.