Viața românilor plecați la muncă în străinătate, povestită de o româncă: „Munceam precum sclavii”

Claudia Bișog, o româncă plecată din țară în căutarea unui trai mai bun, și-a împărtășit povestea de viață publicației Express de Banat. Călătoria sa profesională reflectă o luptă continuă pentru un venit stabil și o adaptare remarcabilă la circumstanțe noi și provocări neașteptate.

În căutarea unui trai mai bun, Claudia a început să muncească în România, într-un magazin, și apoi a plecat în Germania, unde a lucrat în agricultură:

„Primul meu loc de muncă în străinătate a fost în 2006, la cules castraveți, în Germania. Condițiile de muncă erau cumplite; lucram la 40 de grade Celsius, în plin câmp, așezată pe burtă pe un dispozitiv al tractorului. Lucram precum sclavii”, își amintește Claudia.

După această experiență dificilă, a decis să migreze în Italia pentru a lucra la căpșuni:

„Cei de la fermă, din prima zi mi-au spus că nu voi rezista. Și totuși, ambițiile mele erau foarte mari. Voiam cu tot dinadinsul să câștig bani fiindcă acasă salariile erau mici și nu ne ajungea să facem mai nimic”, mărturisește ea.

Drumul Claudiei a continuat ca îngrijitoare la domiciliu, pentru diferite familii italiene. Timp de 11 ani a alternat două luni de muncă în Italia cu una sau două luni acasă, în România.

„Am avut bătrâni cu afecțiuni neurologice, cu demență, dar și tineri cu dizabilități. Nu e ușor deloc, trebuie să fii bine mobilizat mintal, stăpân pe situație și cu putere de decizie”, a explicat ea.

Claudia a întâmpinat numeroase dificultăți în această perioadă, de la lipsa hranei până la experiențe mai plăcute, cum ar fi excursiile în regiunea Trentino oferite de o familie de italieni, recunoscători pentru serviciile sale.

Viața ei a luat o turnură neașteptată acum 5 ani, când o cunoștință i-a propus să se mute în Austria pentru a lucra ca infirmieră, după ce și-a terminat cursul de infirmiere la Deva.

Deși bariera lingvistică a fost o provocare, Claudia a reușit să o depășească. Pandemia de COVID-19 a schimbat, însă, radical mediul și locul său de muncă, ducând-o în sectorul hotelier, într-un resort de ski din Alpii tirolezi.

Astăzi, Claudia este cameristă la un hotel de patru stele și descrie cu entuziasm noua sa responsabilitate:

„Să fii cameristă la un hotel de patru stele, în inima munților, aproape de granița cu Elveția, unde vin turiști din toată lumea, nu-i de ici, de acolo. Mie îmi place foarte mult ceea ce fac. Obligația mea, alături de echipă, este să asigur curățenia, la standarde ridicate.”

Reflectând asupra sacrificiilor făcute de-a lungul anilor, conaționala noastră recunoaște că nu ar mai alege să se îndepărteze de familie:

„Dacă aș putea să întorc timpul înapoi, cu siguranță nu aș mai face asta. Nu încurajez pe nimeni să-și părăsească familia. Singurătatea, tristețea, lipsa de lângă copiii care își doresc prezența mamei sau a tatălui sunt greutăți ce apasă greu pe suflet.”

Povestea Claudiei Bișog este una de determinare și curaj, reflectând sacrificiile pe care mulți români le fac pentru un trai mai bun în străinătate.