Recomandări generale pentru românii care doresc să lucreze în spațiul Uniunii Europene

Dacă sunteți cetățean român și obţineţi un loc de muncă într-un alt stat membru UE, ţineţi cont de faptul că aveţi dreptul la condiţii de muncă identice cu cele ale cetăţenilor statului gazdă, fără discriminare.

Această egalitate de tratament vizează:

• remunerarea și celelalte condiții de angajare și de lucru;
• sănătatea și siguranța la locul de muncă;
• accesul la formare profesională, școli profesionale și centre de recalificare, pentru lucrători și copiii lor;
• accesul la locuințe, inclusiv la locuințe sociale sau facilitarea accesului la cumpărarea de locuințe;
• dreptul de a se afilia la un sindicat, de a vota și a fi ales în posturi de administrare sau de conducere ale unui sindicat;
• avantajele sociale și fiscale;
• concedierea, reintegrarea după concediere și reinserția profesională.

Accesul la un loc de muncă poate fi condiţionat de anumite calificări, diplome, experienţă sau cunoaşterea unei limbi străine. De asemenea, este permisă testarea nivelului de cunoaştere a limbii naţionale a statului gazdă.

În sectorul public, statele membre UE pot rezerva unele locuri de muncă pentru proprii cetăţeni.

În cazul în care vă pierdeţi locul de muncă în statul gazdă, aveţi dreptul la ajutor de şomaj în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii ţării respective.

Odată ce aţi abandonat, din proprie iniţiativă, un loc de muncă, este posibil ca, în unele ţări, să vă pierdeţi dreptul la prestaţii de şomaj. Înainte de plecare, verificaţi drepturile de care beneficiaţi în baza legislaţiei ţării în care aţi ocupat ultimul loc de muncă, deoarece există o perioadă de aşteptare pentru transferul prestaţiilor.

Indiferent de statul membru UE în care intenţionaţi să lucraţi, nu acceptați un loc de muncă la negru, fără înregistrarea unui contract la autoritățile competente.

Potrivit Directivei 2004/38/CE a PE si CONS privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora aveţi dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni fără nici o altă condiţie sau formalitate în afara cerinţei de a deţine o carte de identitate valabilă sau un paşaport valabil.

Pentru perioade de şedere ce depăşesc trei luni, statul membru gazdă vă poate cere să vă înregistraţi la autorităţile competente.