Reveniri masive ale românilor în țară. Cele două țări din care se întorc cei mai mulți

Mai mulți români care au lucrat în alte state europene au revenit în România și au cerut reluarea drepturilor la beneficii familiale, în fiecare an din perioada 2020–2025, decât cei care au suspendat aceste drepturi după plecarea din țară. Cel mai intens an al mobilității a fost 2023, când au fost înregistrate atât cele mai multe reveniri, cât și cele mai multe suspendări, informează publicația Curs de Guvernare.

Potrivit sursei citate, datele Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială arată că vârful deschiderilor de drepturi a fost atins în 2023, cu 21.384 de cazuri, cei mai mulți beneficiari întorcându-se din Spania și Marea Britanie.

„Datele statistice ale Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) privind deschiderile şi suspendările drepturilor la beneficiile familiale în România, rezultate din aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate socială la nivel european, indică o evoluţie constantă a mobilităţii lucrătorilor migranţi români. Dinamica reflectă adaptarea familiilor la schimbările economice şi sociale din Uniunea Europeană, în contextul în care sistemul naţional de prestaţii sociale continuă să ofere suportul necesar”, a transmis ANPIS.

Datele instituției indică, pentru întreaga perioadă 2020–2025, un sold favorabil revenirilor în România în cazul familiilor cu copii. ANPIS interpretează această evoluție drept un semn al unei reintegrări sociale mai consistente decât plecarea în străinătate pentru această categorie.

„Această tendinţă sugerează un proces de reintegrare socială mai puternic decât migraţia externă în cazul familiilor cu copii”, au precizat specialiștii ANPIS.

În 2023, aceeași statistică a consemnat și cel mai mare număr de suspendări ale drepturilor la beneficii familiale, 16.578, în contextul plecărilor către alte state membre, mai ales către Germania. După acel an, suspendările au scăzut, ajungând la 13.499 în 2025.

Germania se menține în centrul acestei mobilități. În perioada analizată, țara a concentrat peste 30% din suspendările drepturilor la beneficii familiale, iar în 2025 a fost asociată atât cu 5.809 deschideri de drepturi în România, după încetarea beneficiilor familiale acolo, cât și cu 5.482 de suspendări în România, după începerea unei activități lucrative pe teritoriul german.

„Germania rămâne principala destinaţie pentru lucrătorii migranţi români pe întreaga perioadă 2020-2025, concentrând peste 30% din totalul suspendărilor drepturilor la beneficii familiale. Belgia înregistrează o creştere constantă a numărului de suspendări, iar Olanda o evoluţie uşor ascendentă”, se arată în comunicatul ANPIS.

Instituția mai arată că cea mai mare diferență în favoarea României a fost consemnată în 2021, cu un plus de 8.595 de cazuri, într-o perioadă post-pandemică în care numeroși români, mai ales din Spania și Italia, au decis să revină în țară.

„Cea mai mare diferenţă în favoarea României a fost înregistrată în 2021 (+8.595), perioadă post-pandemică în care un număr semnificativ de români, în special din Spania şi Italia, au decis să revină în ţară. În ansamblu, datele confirmă că, deşi migraţia externă rămâne o opţiune constantă, cu o medie de aproximativ 13.500 de suspendări anual, România înregistrează un flux mai mare de reveniri, cu o medie de circa 20.000 de deschideri de drepturi la beneficii familiale pe an”, arată datele ANPIS.

În 2025, Marea Britanie apare cu 4.123 de deschideri de drepturi în România, după încetarea beneficiilor în acel stat. Belgia a generat 1.197 de suspendări, iar Olanda 1.040, ca urmare a începerii activității lucrătorilor români.

„În ansamblu, peste un sfert din totalul cazurilor de revenire şi reluare a beneficiilor familiale, precum şi o proporţie de aproximativ 40,6% din totalul suspendărilor de drepturi, sunt asociate cu Germania, confirmând rolul său dominant în dinamica migraţiei lucrătorilor români”, au transmis oficialii ANPIS.

Regulile europene stabilesc că prestațiile familiale se acordă, în principiu, în statul în care persoana muncește, indiferent unde locuiește familia, cu aplicarea unor criterii suplimentare în funcție de fiecare caz.

„Acordarea beneficiilor familiale pentru persoanele care desfăşoară sau au desfăşurat activitate profesională într-un alt stat membru al Uniunii Europene se realizează în conformitate cu regulile de coordonare a sistemelor de securitate socială la nivel european. Aceste reguli stabilesc că dreptul la prestaţii familiale se acordă, în principiu, în statul în care persoana îşi desfăşoară activitatea profesională, indiferent de statul de reşedinţă al familiei, aplicându-se criterii suplimentare în funcţie de situaţia fiecărui caz, precum reşedinţa familiei sau statutul profesional al părinţilor”, se arată în comunicat.

În România, ANPIS gestionează aplicarea acestor reguli și cooperarea cu instituțiile similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Persoanele care au desfășurat activitate profesională într-un alt stat membru pot primi în țară alocația de stat pentru copii, indemnizația pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție și indemnizația pentru adopție, pe durata concediului de acomodare.

Cadrul general este stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004, care coordonează sistemele de securitate socială ale statelor membre, astfel încât cetățenii care circulă în Uniunea Europeană să nu piardă drepturile sociale în urma mobilității.