Doi soți români au lăsat Anglia și au construit în România o fermă de succes care le aduce profit

Doi români care au muncit ani la rând în Anglia s-au întors acasă și au investit economiile într-o fermă de căpșuni din județul Olt. Afacerea ridicată de la zero le-a adus profit încă din primul an, iar fructele sunt vândute direct de acasă sau livrate în orașele apropiate.

Povestea Cristinei și a lui Florinel Mădularu este relatată de Adevărul și arată că au revenit în țară după cinci ani petrecuți în străinătate, deși inițial nu intenționau să se întoarcă. Planurile li s-au schimbat după ce au fost nevoiți să fie aproape de un membru al familiei.

Cu banii puși deoparte în Anglia, cei doi au ridicat primul solar, pentru care au investit aproximativ 10.000 de euro. Acesta are 600 de metri pătrați, iar rezultatele din primul an i-au încurajat să continue. Au construit apoi încă un solar, de 800 de metri pătrați, iar în prezent cultivă căpșuni și în aer liber, pe o suprafață de încă o jumătate de hectar.

Primele căpșuni ajung, în mod obișnuit, pe piață la începutul lunii aprilie. În acest an, însă, temperaturile scăzute au întârziat coacerea cu aproape o lună. Chiar și așa, producția din Strejești rămâne printre cele mai timpurii din zonă.

Florinel Mădularu spune că ideea afacerii a pornit de la cererea cumpărătorilor, nu de la experiența sa în agricultură. În Anglia, el a lucrat foarte puțin într-o fermă, mai puțin de două luni, după care s-a angajat în curierat. Cristina, în schimb, a lucrat un an și jumătate într-o seră cu căpșuni și zmeură, iar apoi o perioadă mai lungă într-o seră de flori.

„Dacă vrei să reușești ceva, trebuie să vinzi ce se caută. Și în zona asta era nevoie, cererea era mare și am zis că dacă cererea e mare, să avem o ofertă pe măsură”, a explicat fermierul.

Succesul din primul an i-a arătat că cererea era mai mare decât producția. Clienții veneau direct la poarta fermei, însă uneori nu mai găseau fructe disponibile. Extinderea rămâne posibilă, dar depinde de găsirea oamenilor dispuși să lucreze în fermă pentru o perioadă mai lungă.

„Sincer, ne extindem doar dacă o să reușim să găsim forță de muncă disponibilă măcar pe șase luni din cele 12 ale unui an”, spune Florinel Mădularu.

Pe lângă căpșuni, fermierul a plantat și cireși, după ce a observat că și aceste fructe sunt foarte căutate. Primele cireșe urmează să fie culese în aproximativ două săptămâni. Planul său este ca într-unul dintre solarii să cultive și 150 de cireși, alături de căpșuni în sistem suspendat, pe care intenționează să-l construiască în această vară.

„Eu vreau să vând cireșe românești în luna aprilie, începând cu 1 aprilie, odată cu căpșunele noastre. Sunt câteva soiuri de cireș intensiv care se cultivă exact ca și vița de vie, pe sârmă și direcționați”, a precizat el.

Munca pentru producția de primăvară începe cu mult înainte de recoltare. Plantele sunt schimbate anual, iar după încheierea sezonului sunt scoase. Solariile sunt apoi închise aproximativ o lună, perioadă în care temperaturile ridicate ajută la dezinfectare, iar plantarea pentru anul următor începe în a doua parte a lunii august.

„Toate plantele noastre sunt tinere, plantăm în fiecare an”, afirmă fermierul.

Florinel Mădularu a urmat în Anglia două cursuri și are atestat pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor. Spune că tratamentele sunt făcute doar de el, preventiv și cu mult înainte de recoltare. Înainte de cules, fructele sunt testate cu un aparat pe care îl folosesc pentru verificarea produselor.

„Tratamentele sunt în primul rând preventive, făcute de mine și numai de mine. (…) Noi începem foarte devreme cu lucrul la căpșuni, încă din luna ianuarie. Apoi plantele trebuie într-adevăr tratate. Noi la recoltat, înainte de a începe recoltarea cu cel puțin 10 zile, avem un aparat cu care se testează toate fructele, toate legumele, chiar și apa și carnea. Și începem tratamentele, terminăm tratamentele și începem testarea fructelor. În momentul în care testarea fructelor e ok mai așteptăm iarăși câteva zile – o săptămână și începem recoltatul. După ce am început recoltatul, cu tratamentele deja s-a terminat”, a declarat acesta.

Producătorul spune că ar vrea ca instituțiile de control să facă prelevări de probe, pentru ca fermierii care respectă regulile să aibă o confirmare oficială privind siguranța produselor.

Vânzarea se face fără intermediari. Căpșunile sunt cumpărate direct de la poarta fermei sau livrate în Drăgășani, Slatina și Craiova.

„Reușim să vindem în fiecare primăvară câteva tone de căpșune fără să ducem nici o căpșună la piață. Doar livrare directă în trei orașe – Drăgășani, Slatina și Craiova – și vânzare de la poartă, fiindcă avem foarte mulți clienți care abia așteptă să oprească să cumpere căpșunele noastre”, a spus Florinel Mădularu.

La un moment dat, fermierul a încercat să colaboreze cu o rețea de magazine, însă a renunțat la idee după ce a considerat că prețul oferit nu reflecta munca depusă.

„Ei dintr-un sandwich vor să mănânce felia de salam și o felie de pâine și mie să-mi ofere doar ce rămâne, o felie de pâine, pentru munca mea. Și am zis – mă limitez, produc mai puțin dar îmi apreciez munca și vând la adevărată valoare”, a precizat el.

În supermarket, o caserolă de 500 de grame cu fructe din import poate costa 7-8 lei, în timp ce căpșunile produse de familia Mădularu ajung la 20 de lei pentru aceeași cantitate. Fermierul spune că oamenii care le cumpără simt diferența.

„Doar miroase ce înseamnă o căpșună, nu mă întreabă că de ce e 20 de lei la mine și în magazin 8 lei, niciodată”, a adăugat acesta.

Pentru Cristina Mădularu, experiența din Anglia a fost una importantă, dar nu lipsită de episoade dificile. În prima seră în care a lucrat, administrată de un portughez, condițiile erau stricte, iar muncitorii nu aveau voie să guste din fructe.

„Ne-a zis așa: dacă vă prind că mâncați o căpșună, o băgați în gură, vă zbor pe toți! Nu aveam voie să mâncăm. Dacă voiam, îi plăteam lui seara sau ne oprea contravaloarea din salariu ca să ne dea o caserolă de căpșuni”, și-a amintit Cristina.

Ulterior, ea a lucrat într-o seră de flori, unde atmosfera a fost mult mai bună.

„Am lucrat apoi pentru un italian. Era mult mai bine. De drag munceam la flori. Puneam etichete, le curățam de buruieni, le curățam de uscături, le puneam pe cărucioare și asta era tot”, a povestit Cristina Mădularu.

În perioada petrecută în Anglia, cei doi foloseau salariul Cristinei pentru cheltuielile curente, iar venitul mai mare al soțului era economisit. Astfel au reușit să strângă banii cu care au pornit ferma din Olt și să ajungă, după ani de muncă, să lucreze pentru propriul proiect.

„Mie îmi place să spun 6 luni de ce? Că sunt stăpân pe timpul meu, pot să fac ce vreau, când vreau și cum vreau în proporție de 80%. Mai sunt cei 20% care îmi impun anumite perioade pentru plante”, a mai spus Florinel Mădularu.